Azi ori niciodată

[DORINA ENUICA]

           

Am  colindat  câmpii  uscate

Şi  paşii  s-au  prins  în  noroi,

Atâta  mâl  şi-atâta  apă

Ne-au  modelat  pe  amândoi.

 

Ne-a  rotit  corola  vieţii

Şi-am  crescut  din  aşteptare;
Eu  pe-o stâncă, tu  pe-un  munte

Între  noi, atâta  mare…!

 

Singurătatea  mi-a  dat  aripi,

Tu  te-ai  avântat  înot

Şi-n  oceanul  omenirii

Am  înţeles  cât  mai  pot.

 

Olar  bun  ne-a  fost  azi  timpul,

Nu  doar  mâl  şi  nu  doar  apă,

Ne-am  lipit  cu-aceleaşi  vise

Şi-am  spus:”Azi  ori  niciodată!”