Azi sunt foarte tristă, deşi e puţin primăvara. Mă gândesc la toţi prietenii mei care nu se mai pot bucura de timpul care trece, de înţelepciunea care ne pătrunde, de viaţa pe care o trăim, cu tot ce…

Azi sunt foarte tristă, deşi e puţin primăvara. Mă gândesc la toţi prietenii mei care nu se mai pot bucura de timpul care trece, de înţelepciunea care ne pătrunde, de viaţa pe care o trăim, cu tot ce înseamnă ea - sublim sau abject. Sunt tristă şi îmi este foarte, cumplit de dor de toţi prietenii mei cu care nu mai pot vorbi la telefon acum, când simt nevoia acută, şi cu care nu aveam timp de multe ori să o fac altădată, când eram contemporani şi coincidenţi în spaţiu. Îmi pare atât de râu cât poate încăpea într-o inimă de om. Azi sunt fosrte tristă şi îmi e cumplit şi arzător de prietenii mei care au plecat într-o călătorie în care nu se merge decât într-un singur sens. 

Vizualizări: 93

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor