Poți fi întâmpinat pe trotuaturul-tunel
Deasupra căruia străjuiesc schele soioase
De un mic boxer cu pumnii mici, în gardă
Şi de un suporter cu mască albă
Şi găuri negre în dreptul ochilor
Purtând mănuşi de portar, roşii
Pe care poposesc fulgii mari
Dintr-o iarnă care a început mai demult
Mai încolo, o maşină albă stă atât de aproape de foc
Încât stopul din spate plânge cu lacrimi roşii
Peste janta şi cauciucul topit
Oraşul acesta are o istorie întreagă cu pugilişti
Acum stau probabil singuri în autobuz
Cu capul plecat de la atâția pumni
Urmărind cum se preling picăturile
Pe geamurile umede, aburite
Căci în oraş oamenii da
Dar vehiculele nu au încetat să plângă
Bătrâna trage cu sete din țigară
Nu se uită la mesajele scrise pe ziduri cândva
De către victimele şi monştrii locali
Le ştie pe dinafară, e rezistentă, are tărie de bărbat
Mai e o clădire cu ziduri coşcovite, cu o placă memorială
Pe care scrie ceva cu litere din altă limbă
Are geamuri sparte şi printr-un ochi
Priveşte intrigat un câine speriat
Poate instinctul îi spune ce a fost
Pe blocuri antenele sunt fixate, aşteaptă meciul
Porumbeii zboară agitați printre sârmele lor
Ei urmăresc tot, ştiu ce-i pasiunea
Au fugit adineauri de foc
Jos este motocicleta legată de stâlp
Carbonizată, a scăpat de flăcări
Dar lanțul o mai ține legată
E redusă şi ea la esențe, sârmă şi fier
Oraşul acesta are o întreagă istorie de piromani
Pugiliştii din oraş nu mai luptă acum, pozează
Femeia bătrână de lângă zidul cu inscripții
Cea cu bască şi fular, e acum în stație
Vrea să tragă iarăşi din țigară
Nu vede în spate o reclamă de pe un autobuz
O fată se spală pe cap cu clăbuci
Complexele de înot sunt în ruine, abandonate
Uite pe cer câteva avioane
Nu ne temem, e doar o paradă
Doar zgomotul mai trimite unele senzații reci
Câinii stau tolăniți şi aliniați pe lângă ziduri
Pe lângă ei trece un bărbat cu geacă
Cu un model care, neintenționat, aduce cu o cruce albă
Îşi plimbă puştiul într-un cărucior de supermarket
Fluieră, băiatul poate merge singur
Nu trebuie nimeni să mai treacă strada în fugă
Undeva, într-un şanț cu multă vegetație
Stă abandonată o maşină americană clasică
O bătrână opreşte cu micul cărucior în parc
Scoate o bucată de carne şi un mic satâr
Şi o toacă acolo, pe bancă
Cineva trebuie să dea de mâncare şi la câini
În război câinii au întotdeauna importanță
Dintr-un restaurant de lux bine apărat de perdele
Un domn dă la o parte şi priveşte poate la ce a mai rămas
Un automobil Yugo parchează lângă un hotel
Are şi acesta camere-găuri şi multe bare de fier
E spectaculos căci zidurile coşcovite
Fac pete şi trăiesc precum copacii, frunzele, natura
Un bătrân cu barbă ceartă
Soldații jandarmi cu căşti de tablă şi scuturi transparente
Pe trotuare copiii se joacă cu bâte de baseball
Le place jocul văzut în filmele americane
Unii încă vorbesc de Vlada Zlo
Ultras, skinhead, ucis din întâmplare în anii din urmă
Sunt mulți porumbei în oraş
Aceştia mereu zboară sus, undeva spre libertate
Şoferul de autobuz stă în cabină aşteptând
Nu e îngrijorat, doar ocoleşte atent baricadele din containere
E aglomerat, sunt proteste, spontane, nu organizate
Pe alte străzi, unde copiii nu contează foarte mult
Un puşti în zdrențe şi-a îmbrăcat nişte brațe de Spiderman
De la un costum găsit în coşul de gunoi
Sunt multe cabluri în oraş dar şi stâlpi, macarale
E un cer încă ocupat dar nu de avioane
Mai sunt şi coloşii cu ferestre, balcoane
Cu fier, prefabricate, multe răni, brutale
Se caută orice, cu picioarele suspendate în aer
În containerele metalice de pe străzi cu piatră cubică
Multe ziduri au găuri printre care se strecoară copiii
Încearcă aşa să le facă să uite, chestii din trecut
Şi bătrânii trebuie să uite
Aşa că le ducem un fotoliu comod
Pe acoperişul unui Yugo roşu
Câinii merg pe mijlocul străzii, nu le pasă
Copiii trag pe ascuns câte o țigară
Se ascund după câte o Skoda de import
O doamnă cu ochelari strigă încrâncenată la proteste
Iar un copil, pe altă stradă, pozează vesel
Lângă ziduri cu inscripții făcute de ACAB
Undeva, într-o unitate militară
Sunt adunate într-o movilă mare multe măşti de gaze
Alături e un stadion de fotbal
Băieții se antrenează în cerc, în echipament roşu
Sub cerul liber, pe iarba udă
Tramvaiele sunt şi ele roşii, multe lucruri sunt roşii
Înăuntru doamnele au chef de vorbă
Mai demult, când nu mai erau în oraş pisici
Le-au pictat pe ziduri bombardate
Parcurile sunt urâte iar bărbați liniştiți se bărbieresc în ele
Din lipsă de bănci poți să te aşezi şi pe bordură
În jur mult graffiti şi inscripții în altă limbă
Un porumbel e decorat cu o coajă de pâine
Seara zboară agitați pe cer şi par negri
Seamănă un pic a amenințare neştiută
Ce vremuri bune, gospodinele astăzi aruncă
Oala de mâncare la container
Ies aburi ademenitori, un pic fermentați
Lăutarii îşi continuă munca
Întotdeauna au avut despre ce să cânte
Unii încă poartă haine de militar
Veselia este pretutindeni, au tranşat cu satârul un porc
Îl mănâncă în celebrele blocuri amfiteatru
O pisică se încolăceşte la picioarele unei doamne
Care e la modă şi priveşte într-o vitrină
Apoi urcă într-o maşină clasică, de lux
Păşeşte, demarează peste gropi, moloz şi pete de ulei
Bătrânii cu sacoşe roşii
Îşi aprind timid o țigară
Câinii îşi întind botul cald spre fețele lor speriate
Un artist a făcut rost de două tancuri
Nişte performeri aleargă la comandă în fața lor
O maşină mică e parcată pe trotuar
De ea e legată un câine care aşteaptă
Şi într-o crăpătură din trotuar stă un pui de pisică
Undeva puştii joacă fotbal
Oraşul cu blocuri ordonate, aliniate, e al lor
Există şi un observator astronomic construit de Zeiss
Poți să te uiți prin el la lună sau la americani
Biserici construite în stâncă, fabrici abandonate
Dar au venit cartofii, sute de saci
Ei salvează astăzi oraşul
Nu muzica sau puştile
Şi doamnele zdravene care au rezistat şi îndurat
Sau scările căci multe scări au văzut şi-au memorat
În fiecare dimineață este o altă zi
Văzută din blocurile neterminate din oraş
Sau de lângă blocurile demolate cu escavatoare
Lângă un zid în ruină stă o broscuță
Un Zastava micuț, roz-bombon
Îşi clătesc cu ea ochii, refugiații
Ce dorm în hale arse, pline de gunoaie
Un tip ridică un câine-lup deasupra unui zid
Să-i latre cu furie ca să plece
Avem şi noi durerea noastră
Trebuie să reparăm zeci de maşini stricate
Din occident sunt scumpe, pe gratis nu ne dau
Hai să împingem, pe ziduri poți să îți faci doar nevoile
Acolo mai e un "Please help us", un "Fuck NATO"
Oraşul e cuprins de aburi calzi de apă termică
Şi de la fumul de țigară
Astăzi ne interesează doar maşinile
Să le întindem în față covorul roşu
Să dresăm câinii lângă râu
Să lăsăm inscripțiile, să vorbim la telefon
Purtăm mască de Spiderman
Cărăm cărucioare, umbre, lângă ziduri coşcovite
Un tricou jerpelit stă la uscat
Ca un steag alb de armistițiu
Pe acest loc mă aşez cum am stat odinioară
Pe asfalt, rănit, lângă pete de sânge
În găurile de obuze acum stau câinii
Putem de acum să ne reparăm maşinile
Să ridicăm greutăți din butoaie umplute cu nisip
Cântăm la trompetă, căutăm jucării la tomberon
Cimitirul de maşini e şi cimitir de oameni
Punem o folie de plastic sub care să stea câinii
Ne uităm la fotbal pentru că
După cum ştim toți, toată lumea face asta în Belgrad

Vizualizări: 26

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor