Stele se-mpletesc pe braţul
castanului scuturat de culori pe-aleea
pe care doi bătrâni se plimbă
mână-n mână – aş vrea
să fim şi noi aşa cândva!

Pe bancă, eu,
întins pe-aleea prăfuită, tu
şi-n mâinile mele, părul tău ciufulit.
Ar putea ploua…
Ar putea…
Şi ce dacă?
Tu eşti aici…

Privind cum
se nasc galaxii în părul tău,
ascult tăceri cum se desprind
de pe tâmplele tale
să mi se cuibărească în palme…

Pe-aleea cu amurguri târzii,
ceasuri suspendate de luminile toamnei…

(12 septembrie 2011)

Vizualizări: 163

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor