Bunicul meu a fost un om rău

Avea vorba aspră, privirea tăioasă şi-un suflet hain; toţi se temeau de el! era om rău bunicul meu!
-Gherasime, fă cotarla aia să tacă, trezeşte găluştile! îi zicea bunica .
El ieşea val-vârtej afară, închizând uşa încetişor, pentru a nu ne tulbura somnul şi-o vorbă îi spunea câinelui:
-Închide botu, tu-ţi Aradu tău, dorm fetele! n-auzi?
Mai lătra câinele? nici pâs nu mai zicea de frica lui, până nu ne trezeam noi. Noi, eu de 5 ani, verişoara mea de 4, ne odihneam după soba de cărămidă cu cuptor în faţă şi cu un perete în partea ei stângă .
Între peretele casei şi peretele sobei era patul nostru, cu saltea de lână de oaie, perne mari umplute cu puf de gâscă şi-o plapumă pe care-o făcea bunica rotogol; noi o încălecam şi câte drumuri lungi n-am făcut cu ea, şi munţii neştiuţi i-am trecut! ba era cal, ba era tren!
Culcuşul era numai bun, la adăpost de privirile celor care se perindau prin casă; şi când se perinda mâţa prin cameră a noastră era! îi puneam blăniţa pe cârmoaje de hârtie sau cordele, ca să aibă părul creţ; ea nu prea pricepea că noi o facem frumoasă, da-i spunea bunicul ceva de Arad Îţi tai coada , dacă zgârâi fetelE , Aradu tău! şi stătea cuminţică, voioasă, cu ochii verzi şi mari, boldiţi cât cepele până o terminam noi de aranjat: pe lăbuţe cu ojă, că unghiile nu şi le scotea Aradul! cârlige de rufe la urechi, în loc de cercei, un şirag de fasole uscată legat când de coadă, când de gât, când de-o lăbuţă, în loc de coliere şi brăţări .
-Gherasime, focu ăsta nu-i bun, strică mâncarea!
Lua bunicul vătraiul:
-Cum să fie?
-În colţ la găluşti mai domol, aici la măliguţă mai iute, la borş lasă-l potrivit, şi la plăcintili din cuptior, tot aşa, da oleacă mai moali!
Atunci focul singur, singurel sub plita neagră, ardea în şapte feluri: mai tare,mai domol, mai potrivit şi nu prea; nici el nu se punea cu bunicul! se temea!

Nu aveau toţi oamenii fântână la poartă, era aşa cam una la 4 case de-o-parte şi de alta a fântânii, în total 8 gospodării. Dar bunicul, om cărpănos, avea fântâna lui împrejmuită cu un gărduţ mic, vopsit la fel cu gardul mare, şi cu o portiţă mică care se închidea într-un cârlig.
-Bădie, pot să iau o căldare de apă de la mata, a noastră-i sălcie, fac laptele pentru ăl mititel .
Negru la suflet, bunicul n-o lăsa:
-Apa-i de la Dumnezeu, nu-i a mea ...dacă te lasă El!

-Gherasime, un puigan la feti? l-aş pune la ceaun, un boţ de măliguţă, li place fetilor ...
Cu puiganul în braţe ieşea în drum:
-Nicuşor, îs nepoatele la noi, vrea Paraschiva să-l facă la ceaun, io-te şi cuţitul!
-Să-l tai acu, bădie?
-Acu, acu, da stai să intru eu în casă; tu lasă-l în şanţ, îi punea puiul în braţe cu grijă, nu se uita la pui, pleca.

Pestriţ la maţe nu-şi arăta niciodată sufletul; doar odată şi l-a arătat într-o zi de iarnă, când un străin a oprit la poartă:
-Aici şade Gherasim Pantoc?
-Aici, i-a spus bunica, cine-ntreabă?
-Eu îs ungurul, Gherasime, tu trecut la mine munţii! de 30 de ani caut la tine !
Ziua şi noaptea aceea au fost de pomină; îi pândeam de după peretele sobei, se zdruncinau umerii străinului şi ai bunicului, îşi ştergeau lacrimile din bărbile albineţe .
-Terminat războiul ...eu, picior negru, bute umflat ...zăpadă mare, munţi; Lasă, moldovene, te du acasă în voia Lui; el luat la mine cârcă şi trecut munţii …
-Ţineai loc de şubă, erai călduţ, de-asta te-am luat!
Nu ştiu ce făceau: râdeau plângând sau plângeau râzând! toată noaptea s-au îmbrăţişat!
Noi mai adormeam, ne mai trezeam şi iar pândeam la ei cum stau la masa plină şi povestesc:
-Nevasta meu, el fost mama şi tata , el hrănit, el oblojit picior, el nu lăsat să mor, el dat la tine soţ cu nevasta frumos( o pupă pe obraz) .
-Moldovene, tu nu lăsat să mor, azi eu bunic; nepot, băiet frumos ...tu fete! îl vedem cu ochii cârpiţi de somn cum se uită la noi şi râde.
Apoi şi-a suflecat pantalonii, a luat piciorul de lemn şi l-a rezemat de pat, cu faţa la noi; bunica a închis lumina şi ne-am culcat cu toţii de-a binelea; doar eu şi verişoara am rămas cu ochii tăind întunericul la cioplitură Dacă vine peste noi? fricoase mai eram , de parcă mişca ceva în casă de frica bunicului!

A doua zi străinul a descărcat căruţa; bunicul s-a făcut foc şi pară:
-Nu-mi trebe nica, am ! sănătate la fete , atâta!
-Am de unde, Gherasime, vrut omenit la tine, eu!
L-a omenit ungurul numai cu bunătăţi: pastramă, dulceţuri,sticle cu băuturi, câte şi mai câte şi toate erau de la el, de-acolo , ungureşti! Raiul a fost pe burţile noastre!

Nu după mult timp, tot în iarna aceea , a venit bocind ţaţa Ana:
-Bădie, ci mi-o făcut, bădie! mi-o furat fata …o zis că-aşteaptă pân mai încolo, n-o aşteptat! nici naşi di cununie n-am, o scăldătoare am să le fac, o scăldătoare atâta!
Aprig, bunicul , odată o scăpărat ochii a răutate:
-Paraschivă, vindem viţălul ? bondă nouă ai, maramă ai! şi tu Ană, să faci nuntă ca oamenii, nu scăldătoare! scăldătoarea se face la morţi, nu la miri !
Scorţos, bunicul n-a jucat la nuntă decât cu noi, găluştile! cu bunica şi cu restul femeilor din mai bine de juma de sat, care a venit la nuntă!

Pe când aveam 17 ani, bunicului nu i-a mai plăcut mâncarea :
-Iar nu mănânci? nici borşul nu-ţi mai place ...eşti nireasă? l-a certat bunica , prima oară în viaţa ei, cred.
-Paraschivă, ai grijă tu ...eu am să-nchid ochii; şi i-a închis!
Trei zile legate una de alta cu nopţi cu tot ne-am rugat de el:
-Gherasime, scoală! fetele, focul , cotarla, eu... cui mă laşi? ce-ai făcut, Gherasime, ce-ai făcut?
-Tatăă, tăicăă , scoală , n-ai petrecut nicio nuntă, fetele! unde te grăbeşti?!
-Bădie, da aşa glumă? se poate? scoală!
-Tataie … scoală! l-am strigat eu şoptit; nu mi-a răspuns!
Îmbrăcat în costum negru, nou nouţ Parcă-i domn amu , el un cioban ! şi fudul , nu vorbeşte ! -a spus o soră de-a lui - a ascultat de cineva? nu ! cărpănos, pestriţ la maţe, negru la inimă şi îngâmfat peste măsură , că asta-i mai lipsea! s-a făcut pământiu la faţă, un deget n-a mişcat , o vorbă n-a mai scos! şi câinele lătra nebuneşte de 3 zile, şi mâţa tot printre picioarele oamenilor, nici focul n-asculta de bunica , iar el să mai zică de Arad ceva , neam! şi era atâta trebuinţă !
Bunicul meu a fost un om rău; rău om, bunicul meu!

Vizualizări: 282

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de ionita gabriela pe Octombrie 2, 2014 la 7:32pm

-va multumesc pt. lectura si semn 

-bucuria este de partea mea daca v-am smuls un zambet ...o seara placuta!

Comentariu publicat de Simona Antonescu pe Octombrie 1, 2014 la 10:19pm

Am citit cu mare drag. Am rămas surâzând. Frumos!

Comentariu publicat de viorica malureanu pe Septembrie 19, 2014 la 1:41pm

Am citit-o si recitit-o ! Minunat!

Comentariu publicat de valente pe Septembrie 19, 2014 la 6:22am

Felicitari! Asa este, unele texte se scriu singure.

Comentariu publicat de HALAS ELENA DORINA pe Septembrie 18, 2014 la 9:57pm

Am lecturat cu mare placere si sunt impresionata....la inceput zambete, la final lacrimi.Am simtit cat suflet ai pus in scrierea ta creionand portretul bunicului.Felicitari!

Comentariu publicat de ionita gabriela pe Septembrie 18, 2014 la 8:46pm

-eu va multumesc pt. lectura si semn!

-unele texte se scriu singurele , daca ai  trait evenimentele restul vine de la sine 

-o toamnaaaa de viiiis!

Comentariu publicat de Viorel Tăutan pe Septembrie 18, 2014 la 8:20pm

Am râs şi am plâns! Minunată schiţă! Cât un roman! Mulţămim că ai avut bunătatea să ne-o trimiţi şi nouă! 

Comentariu publicat de Viorel Croitoru pe Septembrie 18, 2014 la 9:09am

Scris cu sufletul. Iar scrierea ta... e bună rău! Felicitări suflet frumos!

Comentariu publicat de Terezia Filip pe Septembrie 18, 2014 la 7:47am

Buna proza. Scene de mare autenticitate. Portret excelent a bunicului și al prietenului ungur de peste munte. Felicitări! 

Comentariu publicat de ANICA FACINA pe Septembrie 18, 2014 la 2:17am

Emotionanta evocare! Scriere alerta, dintr-o suflare parca...Ce frumos portret i-ai facut bunicului! Sigur stie si se bucura..., spunand in barba : "Aradu ei de fata talentata!"

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor