când 
primele raze de lună 
străpung întunericul 
o mireasmă de crini 
năpădește veranda 
încât 
tare greu mi-e să mă duc la culcare

când 
pe drumuri fiind 
prin noaptea spuzită de stele 
ascult cântecul greierilor
doruri dezleagă izvoarele plânsului 
încât 
nu mai simt cum roua  pătrunde încet până la piele


când 
încercat de-ntrebări 
vreau să descopăr în flori și planete 
urmele tainice ale infinitului 
din ghemul lui fibonacci 
un șir infinit de numere 
amprentează cosmosul 
încât 
numai un număr de aur 
mă ajută să găsesc drumul spre casă
 

Vizualizări: 54

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Anisoara Iordache pe Martie 7, 2015 la 8:10pm

Aurelia, multumesc frumos pentru popas.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor