poezie, proză, eseu, teatru, jurnalstică, evenimente literare
omoară-mă iubito dar să nu plângi
când licărul din pietre seacă
când pe la colțuri vezi
oameni cum în gunoaie caută
o zi mai bună
din câte-au mai rămas
și o sticlă de bere
să uite
că sunt de pripas
să uite inima le cere
și-i vezi la colțuri așteptând
o pâine
un ban
o lumânare aprinsă să țină veșnicia toată
omoară-mă iubito dar să nu plângi
când licărul din pietre seacă
un cârd de ciori s-a aciuiat pe aici
și nici de arunci cu piatra
nu mai pleacă
Adaugă un comentariu
Un titlu cât o poezie! Mi-a plăcut!
inedit
Adăugat de riti 0 Comentarii 0 Îi place
Adăugat de riti 2 Comentarii 2 Îi place
© 2021 Created by Gelu Vlaşin.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !
Alătură-te reţelei reţeaua literară