poezie, proză, muzică, arte plastice, foto, video, evenimente
Între noi sunt poduri
și curg precum sarea presărată în palmă
stăm împletiți unii pentru alții
cu trepte între degetele noastre
când totul este iluzioriu -
cu gusturi solare
mușcăm somnul și hrănim trezirea
în fiecare dimineață
fără să știm cine suntem -
și ne dăm seama că totu-i lichid
când se aud fulgerele.
Norii timpului trec peste zidurile istoriei -
istoria n-are nuanțe, doar trecut
ce a fost este desenat în alb și negru
pentru privirile noastre
colorat este doar prezentul
Prin ceață, printre arcade și scânduri
stau sculpturi nemișcate
pe jumatate ieșite din pământ
iar ochii lor sunt acoperiți de plase de pescari
în fața lor se ridică spre cer scări de lemn în spirală
iar roua prinde forma unei frunze
în limitele unor chenare arămii -
minutarul optic
secundarul tactil
si ora sonoră
arată trecutul viitorului
în semn de rămas bun
Și suntem copii ce vrem să fim luați în brațe,
fără să privim în urmă la viitorul nostru
și ținem minte ce n-am riscat niciodată
pentru că suntem condamnați la victorie
când ne primim, obligați, viața.
Alice D. Boboc
© 2021 Created by Gelu Vlaşin.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !
Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria