Mama se trezește în fiecare zi
la oră fixă
foșnetul apei și sunetul pașilor
sunt muezinii care mă cheamă
la plecăciune
îmi aduc aminte
de faraonii din sânii Cameliei
de nechezatul cailor
în timpul înecului
îmi aduc aminte de copacul acela
de lângă pod
la umbra căruia tăceam îmbrățișați
iar mașinile pelerine se roteau
în jurul trupurilor noastre
în timp ce cădea peste noi
la intervale egale
câte-o frunză moartă
acum ne se mai aude nimic
nici urmă de sunet
probabil Mama își usucă tălpile umede
în liniște
iar Camelia
se foiește goală pe un cearceaf alb
undeva
pe malul Mării Roșii...

Vizualizări: 8

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Djamal Mahmoud pe Martie 3, 2010 la 11:21am
Multumesc pt trecere si semn, ma bucura vizita ta.

Succes
Comentariu publicat de Aly pe Martie 3, 2010 la 2:28am
Imi pot imagina cu"exactitatea imaginatiei"fosnetul acela al apei aceleia,faraonii din sanii ei,nechezatul cailor dar tacerea...tacerea aceea imbratisata de la umbra copacului de langa pod...ma mistuie cu adevarat in intensitate..E pacat ca acum nu se mai aud nici frunzele care odinioara cadeau la intervale egale,nici masinile pelerine in rotatie pe langa trupuri fierbinti...iar,Camelia... sa fie asa goala,sa daruiasca cine stie cui "faraonii"sanilor ei?!....va saluta sincer,Ally.
Comentariu publicat de Djamal Mahmoud pe Februarie 27, 2010 la 9:24am
ma bucur ca v-au placut, onorat de prietenie.
Comentariu publicat de Nida Stefan pe Februarie 27, 2010 la 2:55am
V-am citit poemele cu încântare şi emoţie. Vă mulţumesc

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor