când tu dormi
mă cheamă un dor nebun de umblet
prea liniște
mi-ai adunat cărările în inimă
pe oricare aș alunga pașii
ajung tot acolo
sub pleoapele din care urci dimineața
săruturile
nu mai aud nici cuvintele
merg pe vârfuri
îti culeg oftatul
spinul durerii de trecere
mângâi rupestrele-ți sentimente 
scrise de Timp pe-un perete de inimă

când tu dormi mă plimb prin tine
cu mâinile în buzunare alung rostirile
nu-mi trebuie nici măcar foi de hârtie
îti scriu direct pe vise versuri vii
pulsânde
mă-nvelesc într-un copac plin cu flori
răsădit noapte dupa noapte în inima-ți
ca să pot adormi și eu apoi
simplu
cand tu dormi

Vizualizări: 23

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor