Ti-ai facut sufletul caus sufletului meu si m-ai leganat si m-ai mangaiat...iar acum in clipele de singuratate iti desfaci palma doar sa ma privesti asa cum ti-a  ramas intiparit chipul meu pe albastrul irisului tau: zambind. Ma atingi si apoi ma asezi pe nori, pe praf de stele...pe aleea din parc, pe petale de panselute intr-o seara tarzie de toamna, pe fulgi de nea si vise pierdute  printre clipe tarzii intr-o noapte de iarna....iar sufletul tau ma cauta din cand in cand sa-mi incalzeasca  tălpile în sărut să nu îmi fie frig pentru ieri...azi....pentru mâine....pentru candva NOI.

Vizualizări: 39

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor