Trimite cerul fulgi albaştri
aşterne pături de stele
priveşti îngândurat spre ele
nimic nu schimbă gândurile tale
nimic nu bântuie cărarea
decât viscolul încărcat de tăcere.

Culegi fire de zăpadă
cu degetele dai strălucire
rămân amprente de speranţă
observi, nu e decât o prelungire
a sufletului alb semănat cu dragoste 
de elfi ce-n joacă aruncau
seminţele din săculeţii magici.

Magia albă se întinde
ninsoarea rece revine
cineva scutură un arbore
uitat într-un oraş
şi te trezeşti captiv 
într-un ţinut impus
de tine compus.

Vizualizări: 35

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Pena Gheorghe pe Decembrie 26, 2012 la 4:22pm

FLACĂRĂ ALBĂ

Doamnă,
domnişoara bunii,
flacără albă
de pe pământ;
dă-mi guriţa,
dă-mi şi sânii,
doamnă,
domnişoara bunii.

Eu, nimic,
nu dau minciunii
flagelat şi oţărât;
doamnă,
domnişoara bunii,
flacără albă,
m-ai zădărât.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor