presiunea e atât de mare încât
ceva amorțește
se îndoaie fie ele și scuturi sau cusăturile străzilor
absorbind pașii, oamenii

iar mașinile cu girofare albastre
ne depăsesc în continuu
pentru că oriunde este ceva mai important
în acest moment decât noi
pe drumurile pe care se merge/ acel casino
unde gamblerii joacă și pierd / când ies afară își dau seama că nu au nici o altă șansă decât să joace, să piardă

apoi să ia avionul să se întoarcă acasă
încercând să rămână la suprafață
să nu se amestece cu lucrurile demult pierdute
acele batiste de matase
aruncate în șanturi / e posibil ca aceste lucruri să nu facă încă parte din noi

decât atunci când viorile tubele și talgerele se opresc din mișcările lor ușor
accelerate
niște demoni mici care imping mereu ferestrele ca să intre lumina

când dirijorul spune this is the silent și pentru o secundă oamenii se opresc din fotografiat
încep să danseze perfect

în timp ce orasul își stinge treptat luminile un imens avion cu flapsurile ridicate

e posibil că nu este decât o simplă dezbatere
inventariere a lucrurilor care circulă în subteran
pământ noroi long drinks neutrini prinși de oasele mainilor & picioarelor și posibil diamante
care plutesc ca aisbergurile în marea de carbon lichid / la fel ca la suprafață

Vizualizări: 34

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor