Castigatoarea concursului de literatura (sectiunea poaezie) - Lazăra Elena-Gabriela


Lazăra Elena Gabriela

Nascuta la 22 octombrie 1992 in Bals - Olt, eleva la Liceul Teoritic Bals din judetul Olt, la doar 17 ani, Elena Gabriela Lazăra a fost revelatia serii in cadrul Poeticilor cotidianului din data de 11 martie 2010 din OtherSide Club Bucuresti. Cu o scriitura dezinvolta si cursiva, cu o imagistica remarcabila, acesta poeta are toate sansele sa devina cunoscuta si recunoscuta in valul cel nou al poeziei romanesti. Deloc utilizatoare de metafore desuete - cum se mai intampla din pacate la multi adolescenti care-si incearca puterile intr-ale scrisului, Gabriela convinge printr-o structura stilistica adecvata si printr-un limbaj care, desi nu foloseste cuvinte shok, reuseste sa impresioneze. Parca desprinse din idilele underground semnate de Jonas Mekas ori din Shadows de John Casavettes sau Pull my daisy de Robert Frank, imaginile din Omul cu sobolani au reusit sa impacteze definitiv atat publicul aflat in sala cat si jurizarea facuta la final de catre Octavian Soviany, Alexandru Matei si subsemnatul - Gabriela obtinand locul 1 din partea juriului si locul 2 din partea publicului la Concursul pe care l-am organizat in Reteaua literara si la care s-a numarat printre cei 7 finalisti . Totul depinde acum de modul in care va reusi sa iasa din grila de valorizare autoimpusa si de modul in care va intelege evolutiv diferentele dintre limita si limitare.



Omul cu şobolani

Doar omul cu şobolani
ondulează codiţele rozătoarelor pe bigudiuri
şi îşi arată faţa ascuţită
domnişoarelor cu coaste luxate
şi cu mâini de cuier,
zâmbitoare la vitrinele din oraş.

La vederea unui decolteu
limba i se rulează
şi dispare între buze
măturând dinţii de salivă,
lasă pofta sâ se agaţe într-un dinte ascuţit
de la coada gâtului.

Omul cu şobolani ademeneşte fetele cu părul lung ,
le spală colţurile despicate cu urzică
şi le dă drumul să zburde tunse asimetric,
să se piardă.
Sadisfacut îşi înfaşoară gâtul cu părul lor,
apoi adoarme.

*

Ferestrele prind mucegai dupa o oră de prinderi de buze,
un trup se ridică şi se pierde in Bucureşti,
celalalt trup rămâne acoperit in pereţi.

cu cămaşa desfacută se aşează lângă un felinar
şi râde.

*
Omul cu şobolani se trezeşte şi nu moare.



Suc de struguri


Podeaua e rece , iar tavanul e alb.
Strâng dantela ce-mi cade pe genunchi,
apoi o las să mi se scurgă printre degete
pentru că tavanul e alb
si dincolo de el sunt stele.

te caut...
pe sub pat , în pat , pe lângă pat
pe sub cărţi , în cărţi , pe lângă cărti
Şi te găsesc
ascuns în colţul tău
analizând particule de aer .

În gălăgia noatră
Am rămas doar noi .
Cei doi care zgârie pereţii în versuri albe,
Plănuind greşeli gramaticale .
Spune-mi...
Să dormim ? Să citim?Să scriem ?Să vorbim?
Pentru că orele trec trase de iepuri din zăpadă
Şi dispar în nori crăpati de creion.

Sucul de struguri se afumă in tigară ,
Nasturele cade de pe sprânceană .
Tot se rezumă în ceară ,
Iar ultimul ceas .
Se varsă în ochii tăi şi dispare.

Auzi tu ....
Mai putem cerne vise
Când prin ferestră trec
licurici si praf de sticle ?


Lorena

Vecina mea are părul ars,
prins in grabă cu stil japonez.
Din tâmple îi pornesc cerceii
care se termină în cozi de peşte.
Pe gâtul-scară o pisică
îşi încolăceşte coada pe trepte
arătându-şi dinţii galbeni.
Atunci când se plimbă
vârful umbrelei se prinde în albastru de metil,
iar nasul i se loveşte în colţuri.
Când se aşează pe scaun în S
deghetele subţiri adună genunchii,
iar corpul se sprijină de spătar.
Atunci e gata să împietrească
în bliţuri.


Corzi vocale


Corzile vocale scot mâinile pe fereastră.
*
În cămăşi până la călcâie,
Cu mâneci de tifon, bufante,
cei doi aleargă pe şirea spinării înverzite
unde venele ies, înfloresc şi dau portocale.
Ei se asează pe plămânul–nufăr ,
vâslesc prin lapte
să ajungă în livada cu mere,
să se urce pe limbă
şi să plece.
*
Corzile vocale sunt identice.


Leapşa

N-am pus buzele pe o ţigară până acum-
vreau sa rămână mereu roşii,
dar îmi place fumul
care iese uşor din gură formând bucle-
îmi place mirosul proaspăt ars
ce mi se îmbibă în haine, în păr,în piele.
E un fel de artă care te ameţeşte,
care te sufocă , care te face să o urăşti
până când o smulgi din buzele fumătorului
şi o arunci fără milă.
Oferă dependenţă privitorului nu celui care o consumă.
şi doare atăt de tare
încât vrei să îţi storci o lămâie în ochii,
să ai motiv să plângi , să gâfâi , să cânţi de bucurie.






http://geluvlasin.blogspot.com

Vizualizări: 603

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de catalina pe Ianuarie 4, 2011 la 8:43pm

Frumoase versuri! Felicitari! poezie actuala...da!

Comentariu publicat de Ivan Elena Alexandra pe Septembrie 11, 2010 la 9:49pm
frumos..felicitari!
Comentariu publicat de BOTA LUCIAN pe Martie 30, 2010 la 4:29pm
frumos .. felicitari
Comentariu publicat de Petrisor Cana pe Martie 29, 2010 la 6:24am
Cand traiesti poezia cuvintele curg de la sine...Felicitari si mult succes!
Comentariu publicat de Andrei P. Velea pe Martie 17, 2010 la 3:35pm
foarte bine scris Omul cu Sobolani. Felicitari autoarei!
Comentariu publicat de Lazăra Elena - Gabriela pe Martie 17, 2010 la 7:21am
buna dimineata!
va multumesc pentru aprecieri si incurajari.
Comentariu publicat de radu irina pe Martie 17, 2010 la 6:46am
Remarc lipsa ipocriziei şi forţa de a aduna modernist şi bine ticluit cuvinte. Ştiu că acest vers este mai puţin accesibil (nu doar ca înţeles!), iar comentariile nu pot veni cu o singură nuanţă.
Eu te felicit pentru reuşita ta, iar faptul de a fi făcută cunoscută printre noi este meritoriu şi pentru cei care au organizat "naşterea" ta.
Cu prietenie,
Irina
Comentariu publicat de Alexandru Boris Cosciug pe Martie 16, 2010 la 2:41am
Interesant intinerar poetic, trecut prin filtrul trairilor si pasiunilor noastre.
Este o lectie de viata si, daca viata e poezie, poate fi si o lectie de poezie.
Nu ar trebui sa privim acest titlu ca pe o ingamfare a autoarei, apreciindu-si la superlativ creatia.
- Satisfactia, Sucul de struguri, Tigara! Să dormim? Să citim? Să scriem? Să vorbim?
- Eu as adauga "Sa ne trezim!", "Sa vedem binele si raul si sa le separam!", "Sa facem, proportional cu necesitatile si contributiile noastre, tot ce ne este util noua, dar si lumii inconjuratoare!"
Aceasta varsta a pubertatii este marcata, din punct de vedere genetic, de trezirea sufletului divin, care genereaza in om dorinta de libertate ("another, still unknown signal, raises their pH again" - semnaleaza specialistii in genetica).
Intrebarile puse in "Suc de struguri" sunt intrebari la care noi, cei varstnici si experimentati, trebuie sa le raspundem tinerilor cu exemplele de viata, si bune, si rele, si sa-i ferim pe acesti tineri de excesele lumesti care fac rau intregii omeniri.
In opinia mea, este bina sa ascultam si sa citim inainte de a cuvanta si de a scrie.
Conform vorbelor lui Churchill, Elena Gabriela a avut “curajul de a se ridica si a spune propriul punct de vedere” despre viata si apoi “s-a asezat pentru a asculta si alte puncte de vedere”.
Felicitari Gabriela!
Am utilizat acest pronume, deoarece provine de la Ingerul Vestitor, desi si celalat pronume are o importanta rezonanta in lumea crestina.
Iti urez sa devii o adevarata Elena!
Comentariu publicat de Matache Razvan pe Martie 16, 2010 la 1:35am
Lectie de poezie nu mi se pare un titlu corect, poate nu am prins eu lectia..daca e cineva destul de dragut sa o explice, sa`mi dea un mesaj.

Felicitari castigatorilor,
O seara buna
Comentariu publicat de Iosif Elisabeta pe Martie 15, 2010 la 10:45pm
Ultimul ceas/ se varsă în ochii tai şi dispare- o metafora , ce poate declanşa un întreg poem. Surprinde pictural vârsta pubertăţii în poezia - metaforă "Corzi vocale".Felicitări

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor