liniştea e un uragan răsturnat. e 19:06 şi soarele
apune. turla bisericii s-a suit pe cer. apa tace
ca pămîntul. şi catherine.
surd aşteptarea bate toaca. garouri de linişte
între cer şi pământ şi totuşi e 19:06 sau 18:66
soarele încearcă să apună eu mă gândesc la motanul
meu castrat şi la corbul lui poe. catherine îmi
citeşte poeziile şi după cum apasă buza de jos
cu dinţii cu buza de sus nu mai cred că vor apărea
în izvorul obicular/ turcoazul transmundan/ visuri merismatice
fumez. vreau atitudine. vreau să fac romburi de sticlă
prin care să suflu suliţe de fum. cerul e o lădiţă
de turle. voi nu vedeţi prin vitralii. voi vedeţi opac
miopicul ochi în jocul de umbre calcinate.
iată-mă la 19:06 când urletul bate la uşă. eu nu-l aud
pentru că sunetul e un ciocănit rotit. catherine îşi muşcă
buza de jos citindu-mi vizuala. un râu de sânge inundă
camera poeziile vâslesc se îneacă şi catherine dă din coadă
cerul e o pajişte de turle. s-a dus dracului soarele.
cineva mă cheamă nu-l aud pentru că anabell lee zboară
cu corbul în gheare. catherine catherine e sfârşitul lumii
catherine. sângele ţâşneşte din buza de jos e 19:06 mă
gândesc dacă motanul meu castrat mai iubeşte şi poe zboară
cu soarele-n cioc, catherine

Vizualizări: 25

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor