incolor cazi dintr-un ţurţure
o lacrimă învinsă lăsând în urmă
cârduri de aburi
şi de răni infidele ...
te izbeşti de resturile albului
abia transformat de cer în noroi
gata s-au trezit ferestrele
ţi se şopteşte
degeaba încerci să scoţi vreun sunet
tălpile grăbite ţi-l vor sufoca
singura ta şansă acum e să taci
într-un rug sau într-o rădăcină
până la următorul îngheţ...

Vizualizări: 44

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Urzica Gheorghe pe Ianuarie 25, 2017 la 10:20pm

singura ta şansă e să taci / într-un rug sau într-o rădăcină / pînă la următorul îngheţ... Nu mai e nimic de făcut după ce te-au rupt de la acoperişul lumii şi te-au aruncat în piaţa citadelei, lumea îşi deschide ferestrele, ochi să asiste la un sacrificiu repetabil ca o pedeapsă că ai fost alb şi deasupra lumii. Degeaba încerci vreun sunet de justificare, că te vor sufoca cu tălpile, singura ta şansă e să taci arzînd într-un rug, ori să prinzi rădăcină pînă la noul îngheţ  ... cînd devii din nou alb, deasupra lumii citadine.

Un poem de excepţie! 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor