"Cele mai vechi menţionări ale românilor în izvoare antice, bizantine, medievale şi renascentiste"

Mâine , 21.XI.2012, cu începere de la orele 18.00 în Sala Mare a Primăriei Oradea va avea loc o conferinţă deosebit de aşteptată în domeniul literar-lingvistic şi socio-cultural cu referire la originile românilor şi menţionări ale acestora de-a lungul secolelor în perioada antică şi medievală. Va conferenţia universitarul german Rudolf Windisch , unul dintre cei mai renumiţi specialişti în romanistică şi indogermanistică . Talentul oratoric şi puterea argumentaţiei alături de o experienţă de decenii urmează să se evidenţieze în cadrul unei conferinţe intitulată "Cele mai vechi menţionări ale românilor în izvoarele antice, bizantine , medievale şi renascentiste". Vor fi analizate folosindu-se argumentaţia ştiinţifică toate tezele care au fost emise şi au circulat de-a lungul timpului pe această temă.

Intrarea este liberă , iar evenimentul are loc în cadrul unui proiect al Academiei Civice şi Primăriei Oradea . Deasemenea , conferinţa va fi susţinută în limba română.

Marele savant german, profesor universitar doctor Rudolf Windisch , s-a născut în anul 1940 la Baden-Baden , iar studiile le-a realizat la Universităţile din Bonn şi Tübingen. La Universitatea din Bonn a fost găzduit atât în calitate de student , cât şi de asistent al marelui lingvist român Eugenio Coşeriu. Mărturisind despre personalitatea marelui lingvist român R. Windisch spune că a reuşit " să aprindă în noi flacăra cunoaşterii". La Universitatea din Tübingen , profesorul Paul Miron l-a susţinut pe mai departe în activitatea dumnealui care s-a concretizat printr-o carieră strălucită dedicată promovării limbii şi culturii române. În anul 1972 a obţinut titlul de doctor cu teza "Probleme ale genului în limbile romanice. Neutrul în limba română".

Vasta experinţă de predare şi cercetare a fost încununată de succese în cadrul unor universităţi de renume european şi mondial : Universităţile din Berlin, Hanovra , Kiel, Mainz, Konstanz , Freiburg, Heidelberg,  Tübingen, Rostock , Stuttgart, iar în România la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj ca şi asociat şi din anul 2002 şi la Universitatea din Oradea ca asociat al Facultăţii de Litere din Oradea la invitaţia prof. univ. dr. Paul Magheru. 

Printre lucrările publicate de către prof. univ. dr. R. Windisch enumerăm : "Introducere în lingvistica romanică" (1981) , "Studii de lingvistică şi filologie românească" (2006), etc. , autor al multor articole şi studii de specialitate. 

Vizualizări: 442

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Ioan Borsa pe Decembrie 1, 2012 la 7:59pm

Mulţumim pentru documentatele informaţii

Comentariu publicat de Anastasia Moldovanu pe Decembrie 1, 2012 la 8:20am

Va multumesc mult pentru aceste precizari, d-le Balaj Radu-Alin. Cu respect

Comentariu publicat de Balaj Radu-Alin pe Noiembrie 29, 2012 la 2:47am
intenţia mea a fost de a face cunoscut, de a evidenţia atât cât se poate evenimentul care poate fi catalogat ca şi deosebit în cadrul unor dezbateri de diferite genuri... şi nu de a conferenţia eu însumi pe această temă....Nu este domeniul meu exclusiv deşi am opinii , zic eu pertinente, în această direcţie !
dacă ar fi să începem dela cele mai vechi menţionări ale locuitorilor spaţiului carpato-danubiano-pontic indiferent că nu erau încă români se poate începe de la Herodot însuşi. Ulterior despre daci şi războaiele daco-romane există menţionări la autorii greco-romani : Ovidiu, Horaţiu, Tacit , Dio Cassius , Iordanes etc. în proză şi poezie. Este acceptată ca şi relevantă în plan lingvistic întâmplarea de secol VI e. n. a celebrei exprimări "Torna, torna fratre" dintr-un izvor bizantin. Dezbătută intens această expresie este o dovadă a existenţei unor grupuri de proptoromâni balcanici în armata bizantină , ipoteza unei comenzi militare romano-bizantine de acest gen fiind serios afectată de ultimul cuvânt "fratre", neadecvat şi neutilizat în armată. Pe de altă parte românitatatea sud-dunăreană este socotită de majoritatea specialiştilor ca fiind cel puţin contemporană dacă nu chiar anterioară celei nord-dunărene, fapt care a alimentat tezele imigraţioniste de-a lungul timpului. Opiniile tendenţioase sunt sprijinite şi de provenienţa diferită a coloniştilor din Dacia : ex toto orbi romani- din toate provincile , aşezările Imperiului , deci nu numai italici , dar populaţie romanizată. Bogăţia în plan lingvistic a acestei romaniţăţi nord-dunărene este completată însă de o unitate deosebită în plan material , folcloristic , cultural. Este vorba însă de o romanitate provincială care după decăderea marilor oraşe romane din Dacia romană şi Imperiul Bizantin s-a materializat într-o romanitate rustică de tip rural care a conservat deosebit de bine obiceiurile şi tradiţiile romane şi creştine. Priscus Panites evidenţiază în istorisirea sa existenţa unei populaţii romanizate la nordul Dunării , cel mai probabil Banatul de azi , în drumul parcurs de el spre curtea regelui hun în secolul V e.n. În plan arheologic toate descoperirile prezintă aşezări şi ceramică specific românească pe durata secolelor VI-X e.n. Cnezatele româneşti şi situaţia românilor este menţionată şi în izvoarele maghiare . Etnonimul de origine germanică vlah este cel sub care sunt găsiţi românii . Menţiunile izvoarelor bizantine sunt deasemenea de mare importanţă . Kedrenos, Ioan Kinamos, Mihail Psellos sau geograful persan Gardizi menţionează în lucrările lor populaţia romanică, românească subliniind originea latină şi creştinismul acestor locuitori . Cântecul Nibelungilor , datat pe la 1200 e.n. , consemnează existenţa românilor în spaţiul carpato-dunărean. Aceste momente sunt surprinse atât de lucrările scriitorilor respectivi deosebit de valoroase , cât şi de lucrările contemporane de valoare inestimabilă. Organizarea statelor medievale româneşti , actele de cancelarie emise, monedele, organizarea bisericească evidenţiază de-a lungul Evului mediu a activitate fecundă a boierilor şi domnitorilor români. Limba veche românească este ilustrată în Scrisoarea lui Neacşu sau în Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie. Apoi ulterior umaniştii , cronicarii munteni şi moldoveni , deasemenea Vlad Ţepeş este cunoscut în varianta slavonă şi germană , Ştefan cel Mare sprijină reliazarea Letopiseţului Ţării Moldovei, Macarie, Eftimie şi Azarie, Coresi publică lucrări bisericeşti de valoare inestimabilă.În perioada iluministă conştiinţa românească creşte sprijinită de intelectualitatea românească deja prezentă în toate planurile , inclusiv cea greco-catolică. Deasemenea tot acum apar elaborările teorilor imigraţionoste secondate de opiniile reprezentanţilor Şcolii Ardelene. Mai târziu (sec. XIX ) N. Bălcescu, Sextil Puşcariu, A. D. Xenopol îşi expun în lucrări celebre opiniile în privinţa devenirii lingvistice şi culturale a românilor. În secolul XX până în zilele noastre studiile şi opiniile abundă în toate mediile ştiinţifice şi de educaţie cu nuanţările de rigoare.
Sper că fie şi orientativ vă vor fi de folos aceste precizări ,....menţionez, ..... proprii...!
mulţumesc pentru aprecieri şi pentru că pierdeţi din timpul dumneavoastră preţios lecturând sau aflând despre acest gen de evenimente cultural-lingvistice...!
Comentariu publicat de Ovidiu DAN pe Noiembrie 28, 2012 la 8:07pm

Exact ca si cele doua Doamne, va rog si eu sa detailati. E vorba de ceva foarte important si nu poate fi ... condensat decit daca exista rea-vointa. Cu multumiri O. D.

Comentariu publicat de Balaj Radu-Alin pe Noiembrie 28, 2012 la 6:03pm
din păcate timpul (numai o oră) alocat evenimentului nu a permis celor prezenţi "savurarea" tuturor detaliilor şi dezbaterea prelungită a acestora....!
prezentarea a fost mai mult decât sumară a marelui erudit german...... iar acest fapt nu-i ştirbeşte personalitatea...!
eu însă speram în punerea în discuţie şi dezbaterea unor subiecte şi detalii mai pretenţioase....!
am rămas uşor dezamăgit....., dar evenimentul a continuat şi în mediul universitar-studenţesc unde probabil s-a mai discutat câte ceva...!
Comentariu publicat de Ana R. Chelariu pe Noiembrie 28, 2012 la 5:19pm

Foarte interesant. Sper ca veti introduce si cate ceva din ce s-a prezentat.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor