Spiritul sarbatorilor de iarna ne invaluie. Oare chiar ne invaluie sau este doar o aparenta?

Chiti = a chibzui, a pune la cale, a socoti, a cugeta

Sa chibzuim si noi... sau mai bine, sa nu va implic!

Voi relua:

Spiritul sarbatorilor de iarna ma invaluie. Oare chiar ma invaluie sau este doar o aparenta?
Privesc flacara candelei si nu o vad.
Ascult durerea inimii si nu o aud.
Imi pipai sufletul si nu il simt.
Ma simt ca un creion tocit, care are nevoie de o ascutitoare. Toate simturile mele s-au tocit!

Spiritul sarbatorilor de iarna m-au gasit rece... infasurat in niste dorinte snoabe si ipocrite de a avea. Nici eu nu stiu exact ce doresc: un IPhone? Sau poate o muzicuta?
Ma simt bolnav. Poate gasesc vreo vina? La cineva? Cumva?
Poate reusesc sa va invinovatesc pentru boala mea?

În antichitate, pe timpul romanilor, sclavii bol­navi, care nu mai puteau servi stăpânilor, erau abando­naţi într-o insulă, unde mureau de foame.
Insula unde suntem acum abandonati acum este propriul nostru corp, propriul nostru univers.

Astept mereu sa cada ceva din cer, sa vina ceva de la ceilalti.
Astept mereu sa mi se faca dreptate.
Astept o lume mai buna.
Astept... m-am cam saturat de atata asteptare, trebuie sa recunosc. Ce faceti? De ce nu veniti? Nu imi auziti urletul? Homo, homini, lupus!

Astept in fiecare zi sa cada un meteorit. Astept in fiecare zi sa vina Iisus. Astept in fiecare zi sa vina Apocalipsa si nimic. Nimic! - oameni buni. NIMIC!

Ziarele sunt pline de omoruri. La televizor, parlamentari arestati si atacuri ISIS.
Pe strada mea niste umbre trecand unele pe langa celelalte, fara sa se vada, fara sa se salute. Miros de hotdog si alte porcarii de la Fastfood- ul de pe colt. Hartii aruncate pe jos si chistoace de tigara. Iar eu, privindu-va de sus, ca un Dumnezeu si
intrebandu-va:de ce nu faceti nimic? Cat sa va mai astept?

Am chibzuit asa cativa ani... deja am imbatranit, fara socoteala, mofturos si artagos, aruncandu-va mereu din coltul gurii cate o injuratura si scrasnind din dinti... pana astazi, pe la pranz.

Nu stiu ce mi-a venit, dar m-am aplecat, am luat o hartie mototolita si unsuroasa si am pus-o la cosul gol din fata scarii blocului unde stau. Apoi, printr-un gest mecanic, m-am mai aplecat inca odata si am luat inca un ghemotoc de hartie, o punga goala, un chistoc de tigara... si inca o data... si inca o data... pana v-am vazut: voi toti aplecati si strangand gunoaiele noastre. Voi toti zambind si comunicand unii cu altii...

In sfarsit strada era curata iar eu incepusem, ca printr-un miracol, sa aud si sa vad cu adevarat!

Iisus exista, miracolele existau iar Apocalipsa se afla inca departe de Galaxia noastra, bajbaind prin Univers undeva, departe.

Am inteles ca prin minune de ce a fost acel sinistru incendiu la Colectiv. De ce ieri a cazut un avion, in Anglia parca, iar azi a deraiat un TGV in Franta. Am inteles si de ce mor oameni nevinovati masacrati de teroristi.
Toate aceste se intampla pentru ca noi sa devenim mai buni, sa ne intoarcem cu fata spre EL, sa ne plangem pacatele si greselile.

La Colectiv nu erau pacatosi indezirabili, satanisti... asa cum unii s-au exprimat. Nici in avionul cazut... nici in trenul care a deraiat... pur si simplu s-a intamplat, pentru ca Dumnezeu sa ne arate calea!
Mi-am amintit de scena aceea in care Iisus este intrebat:
- Spune-ne Invatatorule, toti acei oameni care s-au dus ieri la Templu si au fost sacrificati pe masa de altar, au fost omorati cu bestialitate de Irod - toti acestia erau pacatosi?
-Nici-unul dintre ei nu era mai pacatos ca voi - a fost raspunsul Invatatorului - toate acestea Dumnezeu le ingaduie pentru ca noi, cei care ramanem sa mai colindam prin desertaciunea lumii, sa luam aminte sa ne intoarcem la EL, sa ne para rau de pacatele noastre, sa ne smerim!

Toate aceste sunt pentru noi!

Toate acestea sunt pentru mine!

In sfarsit strada mea era curata si asta datorita voua, dragilor.
De aceea prea multe cuvinte nu-si au rostul, doar o imbratisare, un zambet al lacrimii din coltul ochilor si o inclinare care vorbeste: multumesc.

Va multumesc, dragilor!

Vizualizări: 38

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor