batrìnul clochard pe cìnd era copil se credea fata

pentru ca avea printre jucarii prea multe papusi cu parul lung si blond

pe atunci avea pielea impermeabila, aerul intra si iesea

acum intrà si nu mai iese

simte ca se umflà ca un balon ìmputit

nu mai suportà nimic

nici macar cìinele care-l linge

dupa acel 7,4 Richter a ramas singur si viu

clochard, cu o patura s-a mutat ìn cimitirul catolic

acolo e mai racoare, nu sìnt tìntari, sìnge putin

zilnic, trecìnd printre date duble si fotografii

s-a gìndit ca moartea e ipocrita : i-a facut pe toti egali

ucigasul doarme lìnga ucis, virtuosul lìnga pacatos

pìna si el pe cìt e de viu

din cauza prezentului sau mort

se simte egal cu el ìnsusi cel de altadata

ieri noapte vorbea prin somn cu bunica-sa

ce sa cred despre el ?

60 de ani de copilarie

Vizualizări: 13

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor