As vrea sa cant un Imn,
Iisuse pentru Tine;
Primi-vei. oare Imnul
Cand vine de la mine?

Primi-vei Tu, cantare,
Din glasu-mi zugrumat?
Cand Tu, n-ai fost in gandu-mi
Vreodata adorat?!

As vrea sa-ti cant un cantec;
Slabit sustin putere!...
Caci ziua mea e noapte,
Cararea mea, durere.

Cand Te-ai nascut in lume,
Am presimtit destinul:
Vedeam, in Tine, mierea,
In mine, doar pelinul.

Vedeam, in Tine, raza
Ce revarsa iubire;
Vedeam, in mine, ura,
Ce semana-nvrajbire.

Atunci, mi-am pus in gand,
Sa faci intoarsa cale,
Cu toti implinitorii
Sfaturilor Tale.

Simteam ca-mi sta-n puteri
Farame sa Te fac!...
Lumina cu Intuneric,
Nicicand nu se impac.

La-ndemnurile mele,
Tu ai ramas “statuie”,
Si atunci, te-am pus pe lemn,
Crucificat in cuie.

Ramas-ai, pentru Tatal,
Un fiu adevarat;
Ramas-ai, pentru oameni,
Slavitul Imparat.

Dar ce-a ramas din mine
Un suflet chinuit;
Un suflet fara odihna,
De nimenea iubit.

O, ce n-as da sa capat
O raza de iubire!...
Dar daca semeni pietre,
Culegi doar impietrire.

Cine-mi poate da
Iubirea lui si mila?!
Eu cer bunavointa,
Cand semanat-am sila…

Putea-vei Tu sa uiti,
O rana atat de-adanca?
Cand rana ce-am produs-o
Mai sangereaza inca?!

Eu, astazi, ma plec Tie,
Lumina orbitoare;
Ma-nvaluie trecutul,
Ma arde si ma doare.

Tot ce-am trimis spre Tine
Spre mine s-a intors;
De propria-mi lucrare,
Sunt macinat si ros.

Strabati si azi prin lume
Cararea-Ti este lunga;
O lume iar Te cere,
Pe mine ma alunga.

O lume Ti se-nchina
Si-ti cere ajutorarea;
Iti cer si eu, umil,
Iubirea Ta, iertarea!...

Putea-vei Tu ierta
Pe-un facator de rau?
Nadejdi imi da speranta:
Ca vii din Dumnezeu.

Esti coborat in lume,
Al Tatalui bun sol.
Tu stii ca langa Tatal,
Locul meu e gol…

Vai, gandul mi se inalta,
Din nou, spre Tronul Sau!...
Mai zici, Tu, oare, Doamne,
Ca sunt copilul Tau?

De nu ma recunosti,
De nu ma stii al Tau,
Spre cine sa ma-ndrept?
Esti singur, Dumnezeu.

Eu, cel din urma, al lumii,
Te strig, pe Cel dintai!
Durerii mele aprinse,
Tu, pune-i capatai.

Iisuse, mai deasupra
Soarelui ceresc,
Iti cer a Ta iubire,
Din dor sa Te iubesc!

Coboara a Ta lumina
Pe noaptea-mi sufleteasca;
Pamantul de sub mine,
Cu Cerul se uneasca.

Nu Te uita la mine,
Sa nu Te-apuce plansul!
Azi, esti Invingatorul,
Eu, constient, Invinsul.

Pledez pentru lumina,
Pledez pentru adevar,
Sa ma auda lumea -
Indurare-Ti cer!

Sa inteleaga-o lume,
Ca insusi Necuratul,
Cere indurare,
Intors la Preainaltul.

O singura speranta,
Astazi ma incalzeste:
Ca este-n Cer un Tata,
Ce pe copii-i iubeste.

E o speranta vie;
De ea ma voi propti;
Chiar ultimul de-oi merge,
El tot ma va primi.

Deschide-ti lume glasul,
Si lui Iisus, azi, canta!
Sa colindam, cu totii,
La ieslea Lui cea sfanta.

E prima mea cantare
Pentru Iisus Cel sfant,
Ce se coboara astazi,
Din Ceruri, pe Pamant.

Cante oameni, ingeri,
Pamant, cu Cer, tot una;
Din cantece si slava,
Sa-I impletim cununa.

Hai lume si colinda,
Hai, ada-al tau prinos,
De ziua fericita,
Cand S-a nascut Christos!

Ieslea Ta ramas-a
Forta si Putere;
Eu m-am ales in suflet,
Cu lacrimi si durere.

Atata semanat-am,
Atata am adunat;
Cazut-am eu in groapa
Ce Tie Ti-am sapat.

Dar iarta-ma, Stapane,
Cersesc iubirea Ta!
Fara-mpacarea noastra,
Eu nu pot progresa.

Ajuta-ma s-ajung,
Sa mai revad iar Cerul;
Destrame-se minciuna,
Triumfe Adevarul!

Genunchii mei ii plec,
Ma vada tot Pamantul;
Cantare si colinda,
Eu Ti le inalt cu gandul.

Sunt “magul” de pe urma,
Tu – Steaua calatoare,
Primeste-al meu prinos,
De marea-Ti sarbatoare.

................................................................................................................................

Si de data aceasta,durerea Fiului Risipitor s-a dovedit a fi sincera , vibranta , emotionala, decurgand din acelasi dramatic
Zbucium interior,la amintirea de a fi fost exclus din paradisul
Unei existente eterne.
Eul meu superior n-a putut reda, in imprejurarile create,decat
Cele vazute si auzite la fata locului,deoarece in lumina astrala nu
Se poate trisa,ca in viata noastra pamanteana. Acolo se,, vede”,
Nu se ,,spune”! Astfel, am perceput acest mesaj ca un poiem,
ca un colind, ca un imn adresat in exclusivitate Mantuitorului nostru, dar si omului;intrucat omul,in uniune cu Christos,va fi acela care va sigila haosul planetar si va gasi carari de iesire din infernul existentei.
Mesajele Fiului Risipitor reprezinta, deja, un inceput de victorie asupra “negurilor” noastre interioare si invita omul la lupta cu propria sa fantoma.
Vointa divina a decis ca aceste mesaje sa ajunga in lumea pamanteana, intrucat odata revarsate in marea de forme mentale, unda lor, in miscare, va deschide si omului carari catre continuturile sale subconstiente, pana la amintirea vesmantului pur, la haina de lumina, la puterile sale divine.
In haina noastra de lumina sunt intretesute legaturile dintre boala, uratenie psihica, moarte, etc., si abaterea de la Legile divine, de la pierderea comuniunii cu Creatorul nostru.
Acestea nu vor inceta prin dezagregarea trupului fizic, nici prin osanda vesnica sau nimicire totala, ci prin mila si iertarea divina, care coboara, ca Gratie, asupra fiului, cand acesta isi recunoaste greselile si vrea sa se transforme.

……………………………………………………………………

       MANA LUZ

Marturii la Era Varsatorului

Fragment

Vizualizări: 58

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor