Dimineţile vin ca nişte maşini

pe care nu le aşteaptă nimeni,

dar care scot lacrimile

cu braţul,

ca nişte jucării neuniforme

în tîrguri de caritate,

unde vin şi pleacă suflete,

cu un tramvai

de braţe încolăcite,

în care saluturile

sună ca nişte bănuţi

şi frunzele ţi se zbat

sub inimi,

de unde

oamenii

scot cărbune.

 

Nu-i aşa că

nu ţi-ai imaginat

niciodată  cum e să fii milionar

de suflete din care să faci

cuptoare pentru fier

şi într-un sfîrşit să rămîi

un bătrîn

cu buzunarul plin de lumînări,

din care noaptea

vine ca o uşuratică

şi tu n-ai

bănuţi nici măcar pentru o pâine?

Vizualizări: 288

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Otilia Rusu pe Octombrie 16, 2012 la 2:40pm

Grazie!

Comentariu publicat de Enrique Antonio Sanchez Liranzo pe Octombrie 15, 2012 la 11:35pm

Hermoso poema, me encanto, es un poema escrito con sentimiento. Te felicito.

Comentariu publicat de Otilia Rusu pe Octombrie 14, 2012 la 8:50pm

Sunt încîntată!Mulţumesc din suflet!

Comentariu publicat de GEORGETA ANDRIES pe Octombrie 14, 2012 la 4:39pm

Comentariu publicat de Otilia Rusu pe Octombrie 14, 2012 la 12:26pm

D-na Viorica Mocanu,am o deosebită plăcere.Mulţumesc tare mult!

Comentariu publicat de Otilia Rusu pe Octombrie 14, 2012 la 12:23pm

D-na mara paraschiv,vîrsta mea fizică aş zice că este una fictivă,ceea ce contează sînt anii mei spirituali.Poezia o văd ca pe o pernă de căpătîi,pe care îmi adorm zilnic visurile şi trăirile.La vîrsta fragedă pe care o am aş putea împărtăşi o experienţă enormă,care din fericire îmi construieşte poeziile.

Comentariu publicat de Otilia Rusu pe Octombrie 14, 2012 la 12:18pm

De fapt poezia a fost scrisă într-o zi cînd îmi era frică de venirea dimineţii,care trebuia să-mi ducă una dintre cele mai dragi persoane,departe...tare departe de casă,de asta nu-mi aşteptam dimineaţa şi chiar îmi era frică de dînsa.Vă mulţumesc tare mult pentru apreciere!

Comentariu publicat de Otilia Rusu pe Octombrie 14, 2012 la 12:13pm

D-na Serban Ecaterina,vă mulţumesc din suflet!

Comentariu publicat de caterina scarlet pe Octombrie 14, 2012 la 9:26am

e o frământare, o încercare de a sonda în viitor imprevizibilul pe care tu îl reduci la un previzibil plin de pesimism.e o tristețe ce derivă din nesiguranța, teama că lucrurile nu vor merge bine și treci ăn angoasă. sigur, ești tânără, curioasă și starea ,,de toamnă,, te-a înhățat și pe tine. poezia nu este o greșeală, aș spune că e un act de talent însă nefinisat, abundă de comparativul CA O, CA UN și forme de exprimare ce s-ar putea restrânge din abundența de cuvinte parazite. eu zic totuși BRAVO, ai ...viitor care nu e ca cel descris de tine. apoi, pentru că n-am zis nimic concret spun că diminețile nu sunt ca niște mașini pe care nu le așteaptă nimeni.ba toată lumea așteaptă o mașină doar că se poate să nu fie cea de acre avem nevoie.aștepți pe 133 și vine doar 135. dar uneori se poate să și stai în stația greșită.

Comentariu publicat de Serban Ecaterina pe Octombrie 14, 2012 la 6:44am

Într-o lume atât de materială în care trăim, în care se comercializează totul punând uneori pe tarabe și iubirea...se ajunge a comercializa și spații, non-valoarea tronează la rang de cinste,se vând suflete pentru un pumn de galbeni...se pierde lumina, iar ”frunzele ți se zbat sub inimi”...Minunat poem Otilia!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor