- Mă simt ades un sclav, gladiator,

Ce luptă-ntr-o arenă circulară,

Dar nu-l atacă niciun agresor

Și nu se bate pentru nicio țară.

 

Lângă tribună nu-i niciun covor

Pe care să-mi aştern stropi din povară

Că nu te am și mă usuc de dor

În lumea asta hâdă și murdară.

 

Port laurii aprinși de-nvingător

Cât mă susții cu pana ta stelară,

Când ai să pleci, nu-mi pasă dacă mor

Că lumea fără tine-ar fi bizară.

 

- Eu sunt aici, nostalgicul izvor

Care invocă visele de seară,

Străbat alei de suflet când mi-e dor

Şi te aştept pe steaua mea polară.

 

Nu voi pleca, dar orice muritor

Plăteşte bir c-o zi de primăvară,

Să-ţi aminteşti, când plec, că te ador

Şi să zâmbeşti, nimic să nu te doară.

 

O să mă nasc din fulgerul lui Thor

Aşa cum ştii, când dulce, când amară,

În nordul tău şi dacă-o fi să mor

Să-mi scrii un vers pe piatra mortuară.

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 15

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor