CONSUMATUM EST. "Capul de la Torda" şi umbra sa de la Plăviceni

Văzut din afară, evenimentul comemorativ „Tăierea capului (Sfântu)lui Mihai Viteazu” de la Plăviceni, susţinut şi asumat ca iniţiativă de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România prin Miron Manega (membru UZPR), a fost un succes. Într-o perspectivă interioară, de conştiinţă, acelaşi eveniment este, atât pentru participanţi, cât şi pentru absenţi, o împovorătoare temă de gândire ce poate fi sintetizată în memorabilele versuri ale lui Adrian Păunescu: Capul lui Mihai Viteazu/ De la Torda se ridică/ Şi întreabă de ce ţara/ A rămas atât de mică”.

“Capul de la Plăviceni” al lui Mihai Viteazu (lucrare sculpturală în lut ars şi lemn, de Aurelian Bădulescu) este, de fapt, umbra “capului de la Torda”, aşezată, peste timp, lângă umbra oaselor sale. Ei, bine, “săvârşitu-s-a”! Cu multe piedici, încercări şi desincronizări, “Capul lui Mihai Viteazu” a fost aşezat la locul şi în rostul cuvenit. Şi va rămâne acolo, probabil, atâta timp cât va fi nevoie ca privirea lui aspră să ne mustre pentru nevrednicie. Ca un corolar la versurile aceluiaşi Adrian Păunescu: “Totuşi, unde-au fost românii/ Când a fost tăiat Viteazul?”...

Au binemeritat, pentru construcţia acestui eveniment, în partea lui laică, următorii: Aurelian Bădulescu (autorul statuii), Dr. Denisa Popovici (susţinătorul financiar al primei ediţii a cărţii „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate”, scrisă de Teoctist Moldovanu, stareţul mănăstirii), Mariana Cristescu, şeful secţiei de cultură a cotidianului “Cuvântul Liber” din Tg. Mureş (consilier editorial al cărţii), Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu a judeţului Mureş (editor şi lector al cărţii), Ciprian Geapana (slujitor voluntar şi “şef de diligenţă” al drumurilor la Plăviceni) şi Miron Manega (iniţiator al evenimentului în ansamblu, “strigător media” şi prefaţator al cărţii).

Statuia lui Aurelian Bădulescu a fost axul evenimentului. Al doilea moment important, în ordinea încărcăturii simbolice şi emoţionale, a fost “Cântecul lui Mihai Viteazu”, interpretat de rapsodul Ion Creţeanu din Voineasa. Miron Manega a făcut o scurtă relatare a istoriei acestui cântec, pierdut de Oltenia şi recuperat de Moldova, în 1751, prin Sfântul Paisie de la Neamţ. “Necredinţa noastră, a celor din sud, a făcut, probabil, să pierdem acest cântec – a rostit, printre altele, Miron Manega. Probabil, va fi nevoie să fim recreştinaţi de Moldova”. Un detaliu semnificativ al evenimentului a fost acela că singurele persoane îmbrăcate în costum naţional au fost, cu excepţia rapsodului, câteva eleve de la Rădăuţi, sosite cu “delegaţia de credinţă” a Moldovei (50 de mireni şi clerici). A fost o mică lecţie de ceremonial istoric venită din partea celor care au avut tăria să impună sfinţirea lui Ştefan cel Mare. Dosarul de canonizare al lui Mihai Viteazu, iniţiat de răposatul mitropolit Nestor Vorniceascu, a fost uitat în praful aşternut peste el de 13 ani…

Partea religioasă a evenimentului (utrenia, liturghia, pomenirea lui Mihai Viteazu şi acatistul) a fost slujită de părintele stareţ, împreună cu 15 preoţi veniţi din Teleorman, Olt, Bucureşti şi Rădăuţi.

Ultimul moment, înainte de praznicul de pomenire, a fost lansarea cărţii „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate”. Au vorbit toţi cei implicaţi în apariţia ei, cu excepţia lui Nicolae Băciuţ, care n-a putut veni de la Tg. Mureş): Denisa Popovici, Mariana Cristescu, Ciprian Geapana şi Miron Manega. La aceştia s-au adăugat Prof. Univ. Dr. H.C. Victor Crăciun, preşedinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, şi G-ral Prof. Dr. Mircea Chelaru, vicepreşedinte al aceleiaşi Ligi.

 

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România

COMEMORAREA DE LA PLĂVICENI ÎN IMAGINI

Câţiva dintre oaspeţii mănăstirii: Maria Panţâru, Denisa Popovici, Rodica Niculescu,...

... Victor Crăciun, Mariana Cristescu, Mircea Chelaru...

... şi fetele de la Rădăuţi îmbrăcate în costume populare

Fratele Andrei bate toaca, anunţând începerea slujbei

Liturghie printre schele. Stareţul Teoctist ieşind din altar

O parte din cei 15 preoţi veniţi din ţară

Scoaterea moaştelor din biserică...

Capul voievodului şi autorul lucrării (Aurelian Bădulescu)

Apariţia-surpriză a rapsodului Ion Creţeanu din Voineasa, cântând "Cântecul lui Mihai Viteazu"

Miron Manega: "Acest cântec a fost pierdut de Oltenia, unde s-a născut, şi recuperat de Moldova, prin Sfântul Paisie de la Neamţ, în 1751..."

Sursă: certitudinea.ro

Vizualizări: 404

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de ilie adrian pe August 15, 2013 la 12:55am

  Ca un adevarat domn al literei romanesti,Miron Manega,patroneaza si frumoasele festivitati si slujbe ortodoxe,care servesc drept memorie istorica ,poporului roman.Sunt incantat sa vad alaturi de dumnealui pe domnul general Chelaru,un alt suflet si o alta inima care bate numai, si numai pentru Patria sa.

Pentru mine,trei repere raman esentiale,care reprezita cu cinste natia romana: 1)originea noastra traco-daca-getica. 2) Mihai Viteazu: 3)Mihai Eminescu

Iar Miron Manega ramane neobosit in prezentarea si sustinerea acestora trei aspecte,dovedind asfel sufletul fervent si nobil,de Roman Adevarat.

Dumnezeu sa te binecuvateze,Miron Manega!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor