Se zbate anul, în etate,
Mâna s-o dea la nou născut,
Cu tot ce-a adunat bucate,
Cu tot ce bine a vrut făcut
Și umple brazi de stele reci
Prin care cu strămoși ne-atinge
De demult, sau curând... poteci
Pline de dor ce nu se stinge,
Ne adunând din multe străzi
Să stăm la masa de copil,
Cu alți copii din noi ogrăzi,
Toți împreună un fitil
Aprins cu suflete încălzite
Din focul dragostei de-aproape,
Să ne ajutăm inimi rănite
Și lacrimi să nu fie ape...
Să spele orice păcat gândit
Și îmbrățișați mai strânși să fim
Încă un Crăciun, ajuns, dorit,
De neuitat și nici ultim...
Să ne dorim toți fericire
Din adevăr profund, simțit,
Că noi Crăciun și Omenire
Le facem singuri din sfințit...

E tot, dintr-un etern... IUBIT!..............
24 decembrie 2017 orele 19:00

Vizualizări: 29

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor