Coboară din turla cea veche de toamnă
Cu foşnet de frunze şi lacrimi de ceaţă
Ecoul de clipe trecute prin viaţă
În dangăt de clopot ce trist îl întoarnă.

Amurgul prelinge la geamul de suflet
Cu raze prea reci, amintiri prea trecute
Din nopţi de nesomn în dureri neştiute
Şi vise renasc printre gânduri de umblet.

Un demon îmi ţipă o frunză căzută
Din creanga-mi de suflet, căderea ei mută
O strânge-n blestem de trăit în visare;

Se stinge o frunză, în lacrimi ea moare
Prelinse din abur de ceaţă târzie
Spre iarna ce-aşteptă pitită în vie.


Atena-Mariana Zară, Bacău, 8 noiembrie 2008

Vizualizări: 26

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor