Şi întors din moarte
sunt aceeaşi flacără vie
de unde iei lumină,

fiinţa o mântui pe dinlăuntru

înălţătoate în fire întrupată.

Târziul ajunge izbăvit,
viaţa se statorniceşte-n inimă
sângele aură roşie îşi face.

Cu chemare şi rugă
se împărtăşeşte din potirul sfânt
care nu o lasă-n păcat.

Pământul ţării îl soarbe din ochi
şi pentru el viaţa şi-o dă.

Vizualizări: 11

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor