învăţ cuvintele care capătă întrupare
lumina lor intră sub piele
carnea absoarbe durerile din lume
cu mâinile una-ntr-alta
aşteapt să păşesc peste pragurile înalte

tu să nu mă urmăreşti
ce spun numai Dumnezeul meu ştie
cum o să fiu în gândurile ce mă străbat
şi mă recunoaşte
după semnele şi steaua pe care o port
dincolo de vorbele mamei
la porţile pământului

Vizualizări: 15

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor