- Trosnește-n sobă a durere fagul,

Doar flacăra pe jaru-ncins dansează,

Nu-i muritor pe-aici să-mi calce pragul

Când la răscrucea nopții-s încă trează.

 

Și câte pasiuni mă țin departe

De patul alb, cu straie de mătase,

De parcă somnul meu ar fi o moarte

Ce-n urma lui nimic n-o să mai lase.

 

De-aceea uneori dansez cu focul

Și pașii mei pe-ai lui ades 'i-ntrece,

Dar de-o să vii cuprinde-mi strâns mijlocul

Să uit de timpul ăsta care trece.

 

- Privesc timid cum flăcăra se-aprinde

Și împletește din scântei dezastre,

Cărbunii-ncinși parc-ar cânta colinde

În tinda joas-a inimilor noastre.

 

Că-s sărbători de-aici până departe,

Doar gândurile trec poteci de munte

Printre nămeți și-n nicio altă parte

Nu le-am pavat cu-atâtea amănunte.

 

Dansezi pe jar de parcă numai focul

Te-ar ține-n viață... Flacăra ce arde

O vei urma când mâna mea mijlocul

Ți-l va topi ca un arcuș pe coarde.

 

Liliana Trif & Ioan Grigoraș

Vizualizări: 9

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor