daruri
poezie [ ]
de Ovidiu Vasile [Ovidiuvasile ]

2011-01-18  |     | 

darul

într-o zi,am primit darul
darul cel mai minunat
am crezut, c-o să se-ntample
am crezut şi sa-ntâmplat

mare bucurie-n suflet
fericirea a venit
asta este fericirea
fericirea nu e mit

darul era de la oameni
cei mai dragi mie,e drept
numai că, darul în sine
era numai, un obiect

 

 



un cadou frumos şi mare
şi m-am bucurat,nespus
nu uit asta niciodată
Până-n ziua de apus

într-o zi,a fost să fie
darul meu,s-a terminat
nu l-am meritat eu,oare?
de ce Doamne,l-ai luat?

apoi am rămas pe gânduri
la ce să mă mai aştept?
darul, mi-a rămas în suflet
ce-a luat?Doar un obiect

am jurat atuncea, tare
şi cu glasul tremurând
daruri mie-n lumea asta?
nimeni şi nimic,nicicând

dar veni o zi ,în care
Dumnezeu,care e bun
mi-a facut un dar,pe care
mi-e şi frică să o spun

nici nu m-am gândit,vreodat

Vizualizări: 14

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor