DESCÂNTECUL

Descântecul se practică pe la noi de la strămoşii noştri daci.

DEOCHEATUL este o boală care pătrunde în corpul omului, în special în cap. Creează omului, mai ales copiilor mici, dureri de cap, şi dacă nu este depistată această durere, cauzează moartea. Nici un medicament nu poate înlocui descântecul, sunt unele cazuri când copiii au murit de deochi. Deocheatul este o energie negativă care pătrunde prin ochii unor oameni, mai ales femei, în corpul celui care se miră, îl priveşte adânc şi nu-şi dă seama ce rău emană ochii săi. Sunt persoane care ştiu că au deocheat, pentru că încep a căsca şi spun:

- Oare pe cine oi fi deocheat?

După plecare, cel deocheat se simte rău şi până nu-i descântă nu-i trec acele dureri.

Când o persoană este deocheată, iar alta îi descântă, cel care descântă începe a căsca.

Când eram copil, pentru orice durere mergeam la Buna ( bunica) să-mi descânte, ea era o femeie foarte bună la suflet şi ne descânta. Ea, ne zicea că descântecul atunci îi cu leac, dacă îl furi. Şi eu din auzite l-am furat.

Descântecul se face în felul următor:

Într-o cană s-au pahar se pune apă cât trei degete, se face de trei ori cu latul palmei semnul sfintei cruci, apoi se suflă tot de trei ori în semnul sfintei crucii peste cană, după care începe descântatul. La urmă se repetă semnul crucii cu mâna şi cu suflatul, după care se alege un jar, sau un chibrit aprins şi tot aşa de trei ori se face zicând descândecul:

" Ionel ( sau Ana, sau care e numele) au plecat pe o cale, pe o cărare, la mijloc de cale se întâlni cu nouă strigoi, cu nouă moroi, nouă din vânt, nouă de pe pământ, nouă de sub pământ, inima lor neagră îl deocheară, inima lui, ei o mâncară. Nu te văita, nu te supăra, că Maica Domnului se scoboară pe o scară dalbă de ceară şi ei se cutremurară. Ca aluatu' în troacă, ca strugurii în vie, ca măru' în altoaie să-i fie cu leac la cel deocheat." N.B

DE SÂN- GEORGI

Ca aproape în toate satele româneşti, ţăranii au o mare teamă, o mare spaimă faţă de strigoi, moroi sau pricolici, cea mai mare teamă a gospodarilor e luatul laptelui de la vaci, un fapt ce se întâmplă cu adevărat.

Îmi aduc aminte, înainte vreme, când eram doar o copilă, o auzeam pe mama care spunea că Maria lui B. lua laptele de la vaci şi niciodată nu ne lăsa să luăm lapte de la nană Marie, spunând că vacile ei au laptele spurcat.

Poate aşa era.

În 23 aprilie se sărbătoreşte Sfântul Gheorghe (Sân' Georgi), în fiecare an la această dată sătenii pun în poartă sau în uşa grajdului frunze de leuştean. Se spune că în acest fel nimeni nu-ţi mai poate lua laptele de la vaci. Se mai spune că laptele luat de la vaci e din cale afară de gras, cu o smântână groasă cât degetul şi galbenă ca ceara.

Poate aşa o fi!

ARMINDEN

Armindenul e sărbătoarea primăverii, ce-ţi deschide sufletul spre renaşterea şi frumuseţea naturii trezită la viaţă, când ai dori să ai aripi să străbaţi pădurile abia înfrunzite, să simţi mirosul frunzelor în putrefacţie, mângâiate de razele dulci ale soarelui dătător de viaţă, să sădeşti în sufletul tău bucuria de-a trăi, de-a primi şi-a dărui fericire.

În sufletul tău să înmugurească dragostea, ca primăvara frunzele în copaci.

Armindenul se sărbătoreşte pe data de 1 mai. Acum, ca şi mai demult, se aduc din pădure ramuri de fag ce abia a înfrunzit, cu ele se înconjoară stâlpii porţilor, sub formă de cunună, ramuri mai mici se pun în casă la grindă.

Se spune că aduc noroc şi belşug gospodarilor, în tot anul care urmează, norocul lui va înfrunzi ca şi pomii la început de mai. Inima îi va fi plină de bunătate, de plinătate şi iubire.

Poate în ziua de azi de 1 mai sunt şi porţi ne-îconjurate cu frunze de fag, din uitare şi nepăsare.

Obiceiurile şi datinile se pierd pe drumul vieţii, poate de aceea norocul şi binele au fugit de la casa gospodarilor.

S.I

Vizualizări: 1246

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Ititesc saveta pe Mai 15, 2010 la 9:17pm
Aveţi dreptate. Uneori şi eu descânt cu rugăciunea " Tatăl nostru" şi trei beţe de chibrituri. Prin credinţă, efectul apare imediat.
Un gând bun!
S.
Comentariu publicat de Serban George pe Mai 15, 2010 la 8:55pm
Eu pot da de deochi chiar la distanţe foarte mari. Fiul meu din Canada mă sună pe net şi mă roagă să-i dau de deochi nepotului . Este vorba de rugăciunea ştiută ,,Tatăl nostru". Totul este ca cel care o spune să creadă. Cu adevărat se poate muri din deochi.
Comentariu publicat de baciuileana pe Mai 3, 2010 la 10:31pm
Obiceiurile si datinile se pastreaza, se regasesc si ne ajuta sa ne regasim.
Comentariu publicat de Iancu Margareta pe Mai 3, 2010 la 2:04pm
Saveta, ma poti contacta la adresa de email: margaretaiancu@yahoo.com
Comentariu publicat de chidean dana pe Mai 3, 2010 la 11:36am
Descantecul...la mine e fara versuri, pt.ca nu le-am auzit niciodata....mi-a trecut si fara ele, doar cu apa, cruce si chibrituri - sase la numar - (de ce 6? nu stiu). Iar despre strigoi, si alte cele...si parintii mei imi povesteau despre luatul laptelui....Doamne fereste, Cum este Bine, este si Rau, deci...trebuie doar sa ne ferim...si un Doamne-ajuta pt.toata lumea.
Comentariu publicat de Ititesc saveta pe Mai 2, 2010 la 9:35pm
Margareta, interesant descântecul tău! Sunt interesată de datinile şi tradiţiile legate de etnia rromă. Cum pot să iau legătura cu tine?
S.I
Comentariu publicat de Iancu Margareta pe Mai 2, 2010 la 12:41pm
Da.
Adevarata treaba cu deochiul.
Eu sunt de etnie roma, in traditia noastra deochiul se trateaza cu mare seriozitate. La primele semne de durere de cap sau in jurul buricului, cel (cea) suferinda merge la mama (dej [dei] ) sau la bunica (mami) sa-i descante.
Descantecul suna in felul urmator: Deocheatul ca pamantul sa se duca ca vantul N (numele celui care i se descanta) sa ramana curat si luminat de la D-zeu lasat. De-o fi deocheat de femeie, de fata, de barbat, de baiat, lor da le crape ouale si tatele, iar N sa ramana curat si luminat de la D-zeu lasat.
Se spune aceasta de trei ori, in timp ce se sting 9 bete de chibrit sau 9 carbuni intr-o cana cu apa neinceputa ( adusa proaspat de la fantana sau luata dintr-o sticla plina, neinceputa) se face semnul sfintei cruci de 3 ori dupa care se acopera cu podul palmei. Acoperirea cu podul palmei insemnand "Amin". Se da persoanei suferinde sa bea 9 inghitituri din acea apa descantata, dupa care se ia apa cu 3 degete din cana, se face semnul crucii pe frunte, la buric si in palmele celui deocheat.
Daca toti carbuni s-au lasat pe fundul canii, se zice ca este f. deocheat si se repeta inca de 2 ori descantecul. O data cu 7 bete de chibrit sau carbune, apoi cu 3 bete de chibrit sau carbune
De fiecare data apa descantata se arunca pe tatana usii si se zice: ' Pe tatana usii, pe fundul matusii.
M. I.
Comentariu publicat de Ititesc saveta pe Mai 2, 2010 la 9:11am
Luminiţa, poate ai dreptate în primul comentariu, vis-a-vis de persoana care descântă.
Mara, mulţumesc pentru apreciere, dacă articolul te-a ajutat cu ceva, bucuria e de partea mea!
Mulţumesc tuturor!
Comentariu publicat de Mara M pe Mai 1, 2010 la 10:34am
Luminita
Perfect adevarat ceea ce ai spus,da,stiu,asa este.Mi-a placut in articolul scris ultima propozitie.Eu sunt atenta la raspunsurile pe care le primesc indirect prin uni oameni atunci cand cer ceva.Imi pueam niste intrebari referitor la acest subiect si ultimele cuvinte au fost revelatoare,ultima propozitie din articol.
Comentariu publicat de Luminita pe Mai 1, 2010 la 10:06am
Draga Mara,daca te referi la ultimul meu comentariu,pot adauga ceva...vis-a-vis de a crede si trecerea printr-o anumita experienta...Am descoperit ca de la distanta pot "face bine",daca poti intelege cumva.Si nu facand cine stie ce descantece sau altceva de genul,dar am fost placut surprinsa ca un simplu "Tatal nostru" a diminuat o durere atroce de cap.Aproape instant...

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor