De azi am renunțat la Electra,

mi-am tras jos de pe corp pielea ei roșie,

plină de bube și vânătăi.

M-am speriat și am plans

când mi-am văzut corpul nou,

dureros de sensibil la orice adiere de vânt.

Am aruncat pielea Electrei în foc

și am sărit apoi prin el

ca un tigru proaspăt eliberat din cușcă

dorind ca flăcările să-mi călească porii cei noi

și să ardă orice durere veche.

Cu dinții încleștați în propria-mi sudoare

mi-am spus:

Ești vechi, ești nou, dar nu ești de-mprumut.

Mă-nchin la stele și la soare ca de azi

corpul să nu-mi mai fie dușman, temniță sau zid,

ci bisericuță de lemn în care pulsează în tăcere icoane de gând.

De azi am renunțat la Electra…

Vizualizări: 57

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor