DE  DRAGOSTE

Ea sta plictisită și foarte frumoasă părul ei negru este supărat mâna ei luminoasă demult m-a uitat, - demult s-a uitat și pe sine cum atârna pe ceafa scaunului.
Eu mă înec în lumine și scrișnesc în crugul anului. Ii arăt dinții din gură, dar ea știe că eu nu râd, dulcea luminii făptură mie, pe mine mă înfățișează pe când ea sta plictisită și foarte frumoasă și eu numai pentru ea trăiesc în lumea fioroasă de sub ceresc

Vizualizări: 428

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de alexandra popescu pe Martie 25, 2013 la 10:21pm
Multumesc,Eugen!
Comentariu publicat de Eugen Geminy pe Martie 25, 2013 la 11:46am

:)...

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor