S-au prelins cu picuri grei zăpezile de ieri 
Topindu-se în mângâierea noii primăveri- 
Împovărând pământul cu umedul sărut, 
S-au dus, de parcă n-ar fi fost și nu ne-ar fi durut. 

Însingurări prelungi cusute-n fir de gheață 
Își pierd veșmântul cerșind o nouă dimineață, 
Iar gânduri ce-au zăcut o iarnă-n amorțire 
Renasc dorindu-și haină nouă de iubire. 

Se înalță dintre sloiuri murmure de seară, 
Pe umeri aburește zvon de primăvară, 
Pendulări de cald și frig se-amuză printre zile 
Și dintr-un geam zâmbesc eternele zambile. 

Îmi crește-ncet sub piele mirosul viu de crud, 
În pocnete de muguri m-aș vrea un zbor din sud- 
Pe câmpuri vremea-și ninge albul pur de ghiocei 
Și mâna mea te caută, la fel, ca de-obicei...

Vizualizări: 23

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor