Decalogul cuvintelor - poarta între spaţiu şi timp - X

Pe frunte

i se adâncise cuta

ca un stigmat întipărit.

 

Zbuciumul interior

îi legase limba

şi licărul din ochi

se stinse brusc

după tăcerea

şi răspunsurile monosilabice...

 

Era o ocazie sa rupă monotonia.

 

 

 

 

***  

 

 

 

 

 

Fără

nicio schimbare

pe chipul sfrijit,

ochii

cu pupilele dilatate,

măsurau meditativi şi apoşi

aburii trandafirii

ce începuseră să plutească.

 

 

 

 

 ***  

 

 

 

 

Simţindu-se

ţintuit

de limbile ceasului

ce avansau regulat,

se abandona

unui hohot interior.

 

În greutatea

cuvintelor articulate,

îşi acoperea

faţa ridată

cu palmele noduroase...

 

 

 

 

 

***  

 

 

 

 

Pe chipul

deformat de obscuritatea

înconjurătoare, îşi frământa

degetele nervoase.

 

Pe fundalul cerului

îşi observa respiraţia grăbită...

 

Rămase abătut în tăcerea lui.

 

 

 

 

*** 

 

 

 

 

 

Resemnat

într-o aşteptare interminabilă

prin vânzoleala gândurilor,

reuşise să-şi provoace

o lacrimă în ochii umezi.

 

... şi-a înghiţit

propriile cuvinte

(nu se considera demn

de biciul cuvintelor sale).

 

 

 

 

 

***  

 

 

 

 

 

Cu mintea

înceţoşată de gânduri

bâlbâindu-se,

sugrumat de indignarea

ridurilor de pe chip,

ochii

îşi pierduseră melancolia

stârnită de particulele de praf

de dinaintea privirii adormite...

 

 

 

 

 *** 

 

 

 

 

Se cufunda

în tortura gândurilor

privind în gol

pe sub fruntea încruntată.

 

Îşi plimba

ochii prin încăpere

cercetând în negura minţii.

 

Într-o undă subtilă,

o tristeţe pură

se întipărise

pe fiecare cută a feţei.

 

Buza de jos îi căzu prosteşte...

 

 

 

 

 

*** 

 

 

 

 

 

Îşi recăpăta răsuflarea...

 

Cu fiecare

gură de aer

se mişca

prin ruinele gloriei trecute.

 

Privea

cu un ochi

cu pleoapa trasă peste el,

la suferinţa

ce-l transfigurase într-o

 

„frumuseţe sublimă”.

 

 

 

 

***  

 

 

 

 

Într-un ţipăt exaltat

de starea de decreptitudine,

sacrificat pe altarul

propriului altruism

cu fruntea uşor umbrită,

reuşise să se desprindă

din tumultul

şi confuzia din suflet...

 

 

 

 

 ***  

 

 

 

 

Orbecăind

prin cotloanele întunecate ale minţii

în orele goale,

îşi rumega gândurile.

 

Revizuia în minte

şuvoiul de cuvinte rostite

(ce jucau pe chip

ca nişte valuri de lumină)

cu buza de jos uşor răsfrântă.

 

Îşi regăsise într-un final

 

liniştea.

 

 

                             15 septembrie 2011- 8 ani de la (re)nasterea-mi

Vizualizări: 279

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Septembrie 13, 2011 la 9:31pm
aaaaaaaaaaaaa....................... sa spun ca am ramas fara cuvinte la comentariul prietenului meu Emil?, numai daca ma gandesc la comparatie... si totusi sunt mic, dar nu pot decat imens sa ma bucur daca am reusit sa trezesc... trairi, senzatii, emotii prin randurile-mi..., multumesc din suflet draga prietene Emil si o seara asa cum ti-o doresti alaturi de cei dragi, Marius
Comentariu publicat de Emil Dumitru pe Septembrie 13, 2011 la 9:23pm

... a fost odată un OM, care într-o zi, a luat o daltă, un ciocan şi un imens bloc de piatră. A inceput să înlăture cea ce lui nu-i convenea şi a făurit o poartă, după ce a terminat i-a spus simplu: Poarta Sărutului...

... azi, trăieşte undeva un OM, care, în multe zile, a luat un condei şi multe... cuvinte. După ce şi-a ,,revizuit în minte şuvoiul de cuvinte rostite... îşi regăseşte într-un final liniştea '' şi făureşte o altă poartă: Poarta între spaţiu şi timp...

Pe primul om, îl chema C.Brâncuşi, pe al doilea îl cheamă Marius...  

PS. „De aici de pe pământ pleacă gândirea creatoare şi se îndreaptă către lumină, către soare. De ce am conceput Coloana în romburi? Pentru că nu poţi merge în sus lin, în linişte, ci suirea pe trepte pe care le desăvârşim cu munca şi energia noastră. Aceste trepte prezintă suişuri şi coborâşuri! şi nu isprăvim niciodată!".

 Citat din amintirile senatorului dr. N. Haşnag.

Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Septembrie 13, 2011 la 7:56pm

dragi mei,

am adus ceva modificari(pici pe col' in partile esentiale) si am rugamintea la voi sa-mi spuneti daca se prezinta mai bine acum, o seara minunata tuturor, Marius

Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Septembrie 13, 2011 la 4:11pm
iti multumesc mult Fulvia pentru cuvintele tale, cat despre acest decalog... voi mai medita asupra lui si voi veni cu modificarile ce mi se par mie ca se impun, nu stiu, da' nu-l simt..., nu mi se pare ok(pentru mine), tocmai de aceea am mai spus si o repet, voi cei ce ma "frunzariti", sunteti singurii care puteti a-mi spune daca da si ce si cum; ca si trairi... cu siguranta raman aceleasi pentru ca astea au fost, de "minunate" metafore nu stiu cat si cum le-am reusit, da' ce am reusit, cu siguranta vor ramane; stiu ca nu "trebuie" sa ma explic, da' vreau ca in acest decalog sa fie o intrepatrundere de... timpi, ... spatii si in acelasi timp sa fie... "franjurate",..., o zi minunata, Marius
Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Septembrie 13, 2011 la 9:54am

da-mi voie sa trimit in flash-uri continue multumirile mele pentru vizita si semnul tau Ruxandra, o zi frumoasa, Marius

Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Septembrie 13, 2011 la 7:19am
multumesc draga Mircea de vizita si cuvintele tale, o zi minunata, Marius
Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Septembrie 12, 2011 la 11:53pm
iti multumesc Claudia, te imbratisez, o seara minunata alaturi de cei dragi, Marius
Comentariu publicat de claudia hering pe Septembrie 12, 2011 la 11:09pm

Sigur,am inteles ca este legat de tine,mi se pare ca redai bine sentimentele si zbuciumul launtric.

Daca esti perfectionist,este greu sa te multumesti pe tine insuti

Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Septembrie 12, 2011 la 9:22pm

iti multumesc din suflet Claudia insa nu stiu ce sa zic, acest decalog, al 10-lea e strict legat numai si numai de mine( legat de ce am avut parte acu' 8 ani) si mai de fiece data am impresia ca nu-mi iese asa cum vreau sau as fi vrut, doar voi, cei ce ma... rasfoiti imi puteti spune daca... am reusit(pentru asta, am atasat incaodat' link-ul cu postarea in care spuneam despre acu' 8 ani):

http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/despre-mine-4

Comentariu publicat de claudia hering pe Septembrie 12, 2011 la 9:15pm
Frumos,cu siguranta ai reusit sa rupi monotonia,prin bogatia sentimentelor etalate

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor