Ai fost iubirea vieţii mele,
Cea mai frumoasă între stele.
Când coborai între muritori,
Vederea ta-mi dădea fiori.

Forţă de Hercule aveam.
Spaţiul îl contractam,
Să te ţin în braţe mereu
Aleasa sufletului meu.

Credulă,ai băgat-o în seamă
Pe blonda vulpe vicleană.
Şi-a băgat coada-ntre noi
Şi ai rătăcit drumul înapoi,
Ai pus depărtarea între noi.

Mi-ai pus inima pe cruce
La a vânturilor răscruce.
O aud acum cum plange
Şi varsă lacrimi de sânge.

Mi-ai zdrobit inima
În mii de fărâme
Împrăştiate în lume.
A rămas doar umbra.

Din fărâme adunate
Inima-n piept iar bate,
Dar n-o mai las să viseze;
Închisă-i între paranteze.

Inima mi-e sub presiune
Şi iubita nu mai vine.
Speranţa nu bate la poartă
Şi-mi blestem, cruda soartă !

MdRaesculum 11-18 august 2009

* MdRaesculum: blog

Vizualizări: 23

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Martie 28, 2011 la 10:26pm

un mic tandem realizat in sens invers din cate un vers al fiecarei strofe:

 

 

Speranţa nu bate la poartă

Din fărâme adunate.

 

A rămas doar umbra

La a vânturilor răscruce
Şi ai rătăcit drumul înapoi,

 

Spaţiul îl contractam

Când coborai între muritori...


Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor