"Deus Caritas Est", "Absenţii",Cutiuţa Muzicală, "Campionatul de Bine" !

Un miez de iarnă petrecut sub auspiciile unor temperaturi nesperate şi aproape nefireşti. Dacă aş fi convins că anotimpurile nu se vor răzbuna, aş crede că trăiesc în Airyana Vaeja, ţinut legendar cu veri lungi şi ierni scurte. Pomii fructiferi şi plantele pot fi uşor amăgite, iar România freamătă , de data aceasta, din motive care privesc viaţa politică, economia sau justiţia.

Lipsa culturii sau a strategiilor de promovare ale acesteia pot conduce la o naţiune condamnată la uitare, compromisă chiar şi fără identitate. Luptând pentru apărarea unor valori culturale sau pentru afirmare numeroşi intelectuali au fost dezamăgiţi, devenind neînţeleşi şi inadaptabili. Neexistând un consens privind liniile directoare ale progresului culturii naţionale este foarte greu să discutăm de succese internaţionale. Ziua Culturii Naţionale este sărbătorită în marea majoritatea a situaţiilor dintr-un gest reflex colectiv, fără prea mare încredere sau speranţe. Biblioteca judeţeană din Oradea a propus cu ocazia acestui moment invocarea unei personalităţi a culturii naţionale, recent plecată dintre noi, dar care dincolo de faptul că a fost un protector al acesteia, a avut de suferit datorită scrierilor şi convingerilor sale încă din perioada comunistă. Dacă atunci intelectualul era cenzurat şi chiar persecutat, în zilele noastre ignoranţa generală este principalul inconvenient al libertăţilor noastre şi al insuccesului cultural românesc. Augustin Buzura a fost recenzat şi apreciat pentru activitatea sa la superlativ de către câţiva intelectuali ai zilelor noastre de mare anvergură: Ion Simuţ, profesor universitar doctor, critic literar, Angela Martin - traducătoare, eseistă, redactor-şef al Revistei Cultura. Augustin Buzura a contribuit enorm la înfiinţarea Institutului Cultural Român şi a Revistei Cultura. Angela Martin l-a cunoscut atât de bine prin intermediul Revistei Cultura, înalta invitată mărturisind despre calităţile umane excepţionale ale acestei personalităţi a culturii române. Ion Simuţ a prezentat operele lui Augustin Buzura, subliniind caracteristicile şi ineditul acestora. Absenţii, Feţele Tăcerii, Orgolii, Vocile nopţii, Refugii, Drumul Cenuşii, Recviem, Raportul asupra Singurătăţii sunt fiecare mărturii ale neputinţei şi dezvoltării noastre subculturale, a imposibilităţii colective de a construi un social armonios şi relaţii cordiale. Ele ilustrează depresia şi psihopatia dezvoltată de către câţiva membri ai societăţii noastre, posibili datorită ignoranţei şi aroganţei generale, conducând la autocraţii locale, la tiranii contemporane. Aş remarca doar că participanţii au fost puţini, dar aleşi ( printre ei Paul Magheru, prof. univ. dr., Virgil Bercea, Episcop Greco-Catolic al Oradiei).

 

În aceiaşi zi, după amiază, la Baroul Bihor, poeţi, scriitori sau iubitori ai genurilor s-au reunit la o noua sesiune a cenaclului literar Barbu Ştefănescu Delavrancea şi pentru sărbătorirea culturii naţionale. Paşcu Balaci, avocat, poet, scriitor, Cornel Durgheu, sculptor, Valentin Chifor, prof. univ. dr. au elogiat opera eminesciană, dimensiunea ei naţional-cosmologică. Cert este că marele poet a reuşit să remodeleze limba română şi să o înscrie în modernitate. El este un Dante al românilor.Decesul său prematur a oferit ocazia numeroaselor speculaţii, iar adevărul este greu de stabilit. Ceea ce este aproape incredibil este că unul dintre cei mare renumiţi psihiatri bihoreni a decedat în urma unui infarct suferit la un simpozion de specialitate unde încerca să apere cauza marelui poet, el susţinând că poetul a fost tratat greşit, suferind doar de o tulburare recurentă, aflat în polemică cu un coleg care susţinea că acesta devenise schizofrenic, cu accese de isterie, nebunie. Dincolo de orice s-ar spune rămâne un destin frânt prematur şi un poet romantic care s-a impus la nivel internaţional. La acest eveniment s-a cântat, recitat într-un program cu adevărat demn de o zi dedicată culturii naţionale.

 

Ne revenim din păcate deosebit de greu, iar încercările autorilor români, indiferent de gen, sunt rareori încununate de succes. Se întâmplă precum lui Ulise şi corăbierilor săi la întâlnirea cu vrăjitoarea Circe: "Amestecă şi farmece cumplite,/Ca ei să uite ţara lor cu totul./Şi după ce le-o dete şi-o-nghiţiră, / Ea repede-i bătu apoi cu varga/ Şi-i duse şi-ntr-o cocină-i închise,/ Şi porci erau la faţă şi cu glasul/ Cu părul şi cu trupul, dar la minte/ Erau întregi întocmai ca înainte". ( Odiseea, Cântul X ).

Grija faţă de celălalt este manifestată într-un mod prestabilit, de regulă, în perioada sărbătorilor. Doar atunci suntem mai sensibili sau mai responsabili. Din această cauză am fost surprins când pe blogalinitiative.ro, unde am înscris un blog secundar, am aflat despre Campionatul de Bine, un proiect unde sunt înscrise peste 40 de proiecte care se doresc contributoare, prin donaţiile obţinute, la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru cei mai puţin norocoşi, mai vulnerabili, fie ei tineri, bâtrâni sau persoane cu dizabilităţi. Ei bine, dacă vă vine să credeţi, există şi aşa ceva. Prin blogalinitiative.ro am obţinut gratuit o cutiuţă muzicală care la această vârstă nu credeam că mă va emoţiona într-atât. Realizată hand-made, aceasta are un sunet care-ţi reaminteşte despre copilărie.

Dar mai mult decât atât, fapt care conform standardelor din zilele noastre ar putea fi perceput scandalos, există persoane care renunţă la timpul lor zilnic, deşi banii nu-i dau afară din casă, pentru a face voluntariat servind interesele celor din societate care au probleme financiar-materiale deosebit de grave. Asociaţia Caritas Eparhial Oradea a premiat cei mai activi voluntari în cadrul Zilei Voluntariatului Caritas aflată la cea de-a XII-a ediţie. Participând la acest moment aproape jubiliar al asociaţiei am întâlnit chiar foşti elevi implicaţi în activităţi de acest gen care au fost bucuroşi să mă salute. Evenimentul a avut loc în sala festivă a Liceului Greco-Catolic Iuliu Maniu Oradea, beneficiind de prezenţa şi alocuţiunile excepţionale ale Episcopului Greco-Catolic, Virgil Brecea şi ale deputatului liberal Florica Cherecheş. Activităţile acestei asociaţii au luminat cu siguranţă clipele zilnice ale multor nefericiţi ai soartei. "Deus Caritas Est" atât de înduioşătoare s-a concretizat prin frângerea pâinii şi atenţia sau compasiunea faţă de celălalt.

 

Un motiv suplimentar de satisfacţie a venit când volumele de poeme şi eseuri au apărut în format printat şi electronic. Sentimentul că am ieşit din anonimat şi că am ce oferi pentru potenţialul cititor mă animă şi fortifică deopotrivă. Am oferit deja câteva exemplare unor cunoscuţi şi iubitori ai genurilor care s-au declarat mulţumiţi, felicitându-mă. Sper că sunt pe calea cea bună şi că în cele din urmă zorile nu se vor mai lăsa aşteptate.

Vă doresc o lună februarie 2018 lipsită de griji, plină de bune intenţii şi de inspiraţie !

Vizualizări: 30

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor