Prea mult INTUNERIC in ganduri, in sentimentele si inimile oamenilor de pretutindeni ....
Este nevoie de LUMINA ca sa putem supravietui in trup, minte si spirit !
Nimeni si nimic nu dainuie in intuneric , decat doar intunericul insusi.

Avem nevoie de soarele din noi si de caldura pe care o emana si o raspandeste in jur spre a incalzi si lumina inimile reci, mintile tulburi si obosite.....
Am putea trai in plina lumina dar nu gasim calea sau am ratacit-o....

Bucuria de a trai , bunatatea din noi, fericirea clipei prezente ,oare unde le regasim si cum?

Noian de frunze moarte acopera pamantul si grebla ....nu mai este.
Dar avem maini voinice cu multa-ndemanare ce din covorul putred gramezi pot sa ridice...sa le dea foc apoi...lumina si caldura veni-vor inapoi.....

Vizualizări: 111

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Cristina David pe Septembrie 28, 2013 la 9:45pm

Calea o putem rataci foarte usor, fara sa ne dam seama...chiar daca pe moment am gasit-o...insa, NADEJDEA nu piere, Monica , asa este. Cata vreme traim, speram ...

Comentariu publicat de Cristina David pe Septembrie 28, 2013 la 9:41pm

Va multumesc...

Comentariu publicat de Mihai Pamfil pe Septembrie 21, 2013 la 9:59pm

Foarte frumos!

Comentariu publicat de Cristina David pe Septembrie 18, 2013 la 6:00pm

Multumiri din suflet, Monica

Comentariu publicat de Monica Rohan pe Septembrie 18, 2013 la 12:07pm

Dureros de frumos, într-adevăr... oare „nu gasim calea sau am ratacit-o”?... și, desigur „Am putea trai in plina lumina”, nădejdea nu piere. Nădejdea...

Comentariu publicat de Cristina David pe Noiembrie 24, 2011 la 8:34pm

Da, am fost sigura ca vei gandi la fel....multumesc draga Fulvia

Comentariu publicat de Cristina David pe Noiembrie 22, 2011 la 6:50pm

Multumesc mult Marius pentru atentia data textului meu pe care l-am scris "ad hoc" meditand la trairile noastre in lumea de azi si dintotdeuna , la dezorientarea omului si impietrirea treptata a inimii, locul unde se naste Dragostea ce emana caldura si lumina...

Imi place mult asezarea in pagina , ordonarea sincopata a versurilor , stilul tau inconfundabil

o seara cu liniste si lumina in suflet

Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Noiembrie 22, 2011 la 6:39pm

Noian

de frunze moarte

acopera pamantul

 

si grebla ....nu mai este.


Avem maini voinice

cu multa-ndemanare

ce din covorul putred

gramezi pot sa ridice...

 

sa le dea foc

 

apoi...

 

lumina si caldura

 

veni-vor inapoi.....

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor