Ce monotonă este viaţa, iarna, în „criză”!

Acasă, la serviciu, acasă, nu te abaţi din drum.

Dimineaţa parcă eşti scos de la naftalină,

Şi-acelaşi drum, din inerţie, te duce la metrou!



Anii trecuţi, în dimineţile de iarnă, oraşul îşi trăia adevărata viaţă;

Oamenii se îndreptau spre serviciu, preocupaţi, grăbiţi.

Dădeau năvală în autobuze, tramvaie, se împingeau,

Unii se ceartau cu şoferii, conductorii:

- Măi, nene, de ce nu veniţi la timp? staţi şi dormiţi la capăt de linie!

La metrou aceeaşi stare: metroul pleca înţesat de lume.

Uneori rămâneai pe peron cu riscul să intârzii la serviciu.



Oraşul meu trepidant parcă şi-a pierdut ritmul…

Oamenii merg aplecaţi de griji, sunt tot timpul în doliu

Parcă în fiecare zi le moare puţin, câte puţin, speranţa.

Pe străzi, nici câinii vagabonzi nu se mai arată,

Nici acoperişul clădirilor cu zăpadă, nu colorează atmosfera…



Dimineţile de iarnă, altădată, sprinţare, ca fulgii de nea,

S-au ascuns după o cortină de ceaţă în gri la fel ca şi viaţa.

Degeaba am sădit clipe fericite în ghivece, la fereastră,

N-au dat rod. Poate, într-o dimineaţă de primăvară...

Vizualizări: 189

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Vasilica Ilie pe Februarie 5, 2011 la 11:19pm

Multumesc pentru vizita la acest poem si pentru comentariul conclusiv , interogativ! O seara buna!

Comentariu publicat de Marina Stefan Zoltan pe Februarie 5, 2011 la 10:55pm
De la viata la tara la cea de la oras. Asemanari? Diferente? Interferente? Doar sperante.
Comentariu publicat de Vasilica Ilie pe Ianuarie 23, 2011 la 11:01am
Constantin, multumesc pentru aplecarea asupra acestui poem, da, buna gluma ta! O zi de duminica binecuvantata!
Comentariu publicat de GOGA GR. CONSTANTIN pe Ianuarie 23, 2011 la 7:31am

"IARNA NU-I CA VARA"

 (Aceasta e zicala,

 Aceasta ne e Tara):

 Asteapta Primavara!

Comentariu publicat de Vasilica Ilie pe Ianuarie 20, 2011 la 10:05am

Va multumesc, din tot sufletul pentru frumoasele ganduri lasate la acest poem. Sa va fie diminetile frumoase in toate anotimpurile si sa aveti multe bucurii de la viata iar criza in care ne aflam acum sa dispara ca prin farmec. Va imbratisez cu mult drag, Vali

Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe Ianuarie 19, 2011 la 6:11pm
Ai reuşit să ne aduci cu acurateţe în acest anotimp îngheţat o fotogramă a vieţii Bucureştiului de astăzi, oraşul cenuşiu prin care, parcă, nu mai pulsează viaţa, 
 Ciudat să simţim nostalgia agitaţiei nefireşti de altădată unde...

"Oamenii se îndreptau spre serviciu, preocupaţi, grăbiţi.
Dădeau năvală în autobuze, tramvaie, se împingeau,
Unii se ceartau cu şoferii, conductorii..."

Poate raza de soare ne-asteapta jucausa in primavara sperantei noastre, asa cum frumos ne-ai redat:

"Dimineţile de iarnă, altădată, sprinţare, ca fulgii de nea,
S-au ascuns după o cortină de ceaţă în gri la fel ca şi viaţa.
Degeaba am sădit clipe fericite în ghivece, la fereastră,
N-au dat rod. Poate, într-o dimineaţă de primăvară.... "

Felicitari ,Vali, pentru acesta radiografie lirica!

Astept cu nerabdare primavara sa-ti regasesc, in poeme, culoarea din parcuri, gradini, icoane!

Cu drag si pretuire, Irina

Comentariu publicat de victoria preotesescu pe Ianuarie 19, 2011 la 5:43pm

stimata prietena...ca de obicei..muza  minunata iti este aproape.ai mai scris o poezie..!

  tristele dimineti.de iarna...mai au o mica speranta spre o primavara mai buna..macar ..o mica luminita...la capatul tunelului.. sa nu dispara din visul ,nadejdea noastra..

iata...cateva randuri..care  mi-au  atras privirea..si  mi-adat de gandit..poate  si altora..

." Daca in anii trecuti dorinta era sa ne facem sau sa ne cumparam o casa, sa calatorim, sa ne cumparam masina si altele asemanatoare anul acesta avem dorinte de lumea a treia: sa nu ne scada salariul, sa nu ramanem someri, sa nu ne dea banca afara din casa, sa avem ce manca. Ne-au transformat intr-o natiune redusa la neputinta, fara vlaga, fara voce, suferinda si dezbinata. Necazul cel mare este ca asta a fost doar inceputul, antrenamentul, ca sa vada cum primim schimbarile. Se pare ca bine, putem rabda mai mult. Suntem pregatiti si fara capacitate de reactie. Probabil ca vietile noastre nu ne mai intereseaza, am renuntat a mai lupta pentru visele noastre de acum cativa ani. Foarte bine, dar cu vietile copiilor nostri ce facem?..."

este  un extras de pe un forum  regional...

Comuna Orodel-Dolj

multe se scriu acolo...

doamne..unde s-a ajuns.....cat vom mai putea rabda..?

sper sa scrii cat mai curand ..de mai bine..si versul   frumos sa ne aduca   senin..ca sufletul dumitale  ..

 

 

 

 

Comentariu publicat de Vasilica Ilie pe Ianuarie 19, 2011 la 4:21pm

Multumesc, Marius, bucuroasa de trecere. O zi, asa cum ti-o doresti!

Comentariu publicat de Vasilica Ilie pe Ianuarie 19, 2011 la 4:19pm
 Eduard, iti multumesc pentru gandurile tale asternute sub textul meu: asa e, scriu cu sinceritate si scriu pentru cititorii mei, sa se regaseasca in versurile mele, sa rezoneze cu ele. Toate cele bune! Vali
Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Ianuarie 19, 2011 la 3:42pm
trecutul ... apasa povestea... prozei in poezie

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor