DIMITRIE STELARU Petre Stoica-Amintirile unui fost corector(1982) fragment

..."Redactor la Secolul XX, cu sediul la Casa Scriitorilor, coboram deseori la madam Candrea, să-mi purific sufletul cu vodcă. Cu un asemenea prilej am dat de Stelaru. Stătea în picioare, lângă bibliotecă. Avea faţa întunecată şi respiră greu. L-am salutat cu braţele deschise: "Tare mă bucur că te văd. Ce mai faci nea Stelarule?" Mi-a răspuns prin silabe gafaite: "Uite, îmi aştept nevasta, îmi aduce nişte medicamente străine". Îl poftisem în restaurant, la ce aşteptatul în picioare? Ne-am aşezat la prima masă din dreapta, cum intri pe uşa. Îmi ziceam că o sticlă de pepsi i-ar fi băutură cea mai potrivită. "Pepsi? da, pepsi dar şi coniac." A cerut o sută de coniac, încă o sută şi încă. Îl rugam de cumpătare, inutil desigur. Fuma Pall Mall, super long.
"Nea Stelarule, te-ai dat dracului, fumezi tutunuri scumpe"...Mă îmbia să iau din pachetul lui, mai avea asupră-i destule: "Lasă Marasestile, put, ia din astea, sunt bogat...şi coniacul e al meu, eu ţi-l plătesc" Îl apăsa restristea, îl bântuiau presimţiri sumbre: "Spune-mi că sunt încă tânăr, că un om la patruzeci şi cinci de ani nu poate muri". Se declara mai tânăr, de ce? "Nea Stelarule, vorbeşti copilării. Ce te-a apucat?" Mă străduiam să-i ţin moralul ridicat, ba glumind, ba invocând coţcăriile noastre. Spre a-i abate gândurile înnegurate, uzam de mici perfidii sentimentale, degeaba. Sufletul îi era, vorba lui Esenin, "ca un galben schelet". Îi dădea târcoale moartea, tocmai acum când îşi întemeiase un cămin, o familie. Ultimii ani îl mutaseră în albia vieţii cu certitudini, pentru el de-a dreptul inedite. Trăia şi satisfacţia reintegrării sale în circuitul valorilor noastre spirituale autentice, pentru ""Mare incognitum" obţinuse Premiul Uniunii Scriitorilor. Nimeni nu-l mai critica, revistele îi doreau colaborarea, duşmanii lui ireductibili ieşeau rareori la lumina zilei, preferând veştejirea. Îngerul vagabond, se bucură de confort, avea un apartament, exact ceea ce îşi visase odinioară în subsolul de pe Armenească: un palat de aur. Îmi înfăţişa în culori idilice tabloul existenţei sale prospere: "Mai Stoica, am patru mii de lei pensie, am şi bibliotecă". "Am şi bibliotecă"...Stranie mărturisire! Cuvintele i se adunau pe buze anevoie, frânte. Obosit, teribil de obosit, deloc beat, fuma fără încetare. Boala, blestemată! "Noaptea nu pot dormi. Scriu, citesc, mă duc passs, passs, în camera copilului, acolo îl veghez şi-i ascult respiraţia. Băieţaşul meu e de-o mare frumuseţe, e de-o inteligenţă rară, o să-l vezi." Curând i-a venit soţia, cu copilul de mână. Stelaru se iluminase. Mângâia creştetul lui Nouraş şi-l îndemna să mănânce tot ce i-ar fi poftit inima. Friptura, tăiată bucăţele, i-o punea în gură cu gesturi de rară gingăşie. Nouraş, neastâmpărat şi răsfăţat cum sunt odraslele aduse pe lume la bătrâneţe, alerga în stânga şi-n dreapta, se căţăra pe scaune, părinţii manifestând o deconcertanta îngăduinţă. Şi-l aud pe Stelaru: "E un copil tare cuminte...Să-l vezi pe-al lui Paraschivescu, drac şi jumătate! Ne-a invitat la Văleni, cum fi-su a dat cu o pietricica după Nouraş, am zis că mi-l omoară...Ne-am făcut bagajele plecând imediat" Chiar aşa să fi fost? Stelaru se metamorfozase. descoperise farmecul vieţii de familie. Dragostea, căldură ce-i lipsise încă de pe vremea copilăriei cu tată vitreg, sentimente ce şi le refuzase la un moment dat el însuşi, luau acum forme exagerate. "Noi, Dimitrie Stelaru, n-am cunoscut niciodată fericirea"...Fericirea ivită totuşi, pentru scurt timp...
Într-un târziu, Stelaru s-a ridicat de la masă. Băuserăm împreună patrusprezece sute de coniac. Şi nu l-am mai văzut. Curând, vai, prea curând, aripile sale, care nu mai erau aripi de înger vagabond, l-au purtat spre lumi fără zare, "unde e liman veşnic". Întâmpinat de Eumene, de Asena, de Maria-Maria, de Romola, de Elra, de Iva. Şi aşteptat de fratele-i damnat căruia îi va fi spus:
"Bună dimineaţa Verlaine
Ciudatul meu zeu şi prieten-
Bună dimineaţa. Vor mai trece
Până ni s-or usca versurile, milenii treisprezece."

Vizualizări: 127

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor