- Am să-ţi trimit spre seară o trăsură

Pe-aleea unde-s felinare sparte,

Un vizitiu cu lacăte la gură

Şi vom pleca la trap cât mai departe

 

De lumea asta scufundată-n beznă,

Din goana cailor să-ţi laşi ciorapul

S-alunece uşor până la gleznă

Şi-n poala mea să-ţi culci alene capul,

 

Iar părul tău să curgă în poeme

Pe fantezii uitate în dumbravă,

Când te sărut în punctele extreme

Şi nu ştiu de eşti miere sau otravă.

 

- Eu nu pun şei pe spatele furtunii,

Când galopăm nebuni şi fără frâie

Prin stepa de argint a pasiunii,

Sărutul tău o aripă-n călcâie

 

Îmi implantează, mâna ţi-e jăratic

Ce-mi arde sânii albi care tresaltă

Sub tandrele atingeri şi empatic

Pe pântecul de fildeş trece-o daltă

 

Care sculptează-ndemnul rugăciunii:

Iubite, dă-mi o noapte nesfârşită

Şi-o să dansez desculţă pe tăciunii

Dorinţelor, în vreme de ispită.

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 20

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor