DOAMNE ŞI DOMNIŢE ALE ROMÂNILOR: XII. DOAMNA ELENA RAREŞ, SOŢIA LUI PETRU RAREŞ

Doamna Elena [Ecaterina] Rareş  (n. aprox. 1490, Serbia – d. 1553, Suceava). Soţia domnului Moldovei Petru Rareş (1527–1538, 1541–1546), regenta lui Ştefan Rareş (1551–1552), ctitor. Fiica despotului sârb Iovan Brancovič şi a Elenei Iacşici, era coborâtoare, după tată, din familia voievozilor Nemanja, a marchizilor de Montferrat, a ducilor de Mantua, fiind rudă şi cu marile familii aristocratice sârbeşti şi albaneze. Una dintre surorile ei vitrege, Despina Miliţa, a devenit soţia domnului Ţării Româneşti, Neagoe Basarab. S-a căsătorit cu Petru Rareş în primăvara anului 1530 (momentul trecerii ei prin Transilvania figurează în registrele Braşovului în luna aprilie). În 13 iunie 1531 se naşte primul lor fiu, eveniment consemnat în registrele bistriţene. Au avut împreună patru copii, trei băieţi: Iliaş, Ştefan şi Constantin, şi o fată, Ruxandra. După alungarea soţului din prima domnie, Doamna Elena Rareş s-a refugiat cu copiii în cetatea Ciceului (1538), de unde a revenit la Suceava după luna august 1541. Sosirea doamnei este relatată plastic de Miron Costin (care plasează evenimentul în luna mai): „ieşitu-le-au Petru Vodă înainte trei mile de loc şi multă bucurie era la adunarea lor; că pe câtă jale fusese când se despărţise la Cicei de se duse la Ţarigrad, mai multă bucurie şi veselie era acum la împreunarea lor” (Letopiseţul Ţării Moldovei). Moartea soţului i-a permis să conducă ţara, o perioadă, în timpul domniei lui Iliaş, nevârstnic, şi apoi împreună cu celălalt fiu, Ştefan. Iliaş, „pom înflorit pe din afară, iar dinăuntru lac împuţit” (Macarie), a trecut la religia islamică şi a plecat la Constantinopol, după 1 mai 1551. Grigore Ureche prezintă astfel situaţia: „Au lăsatu domniia la mâna fraţine-său, lui Ştefan Vodă şi a mâni-sa, în anii 7059 [1551] mai 1, şi el s-a dus la Suleiman” (Letopiseţul Ţării Moldovei), punând Adunarea Ţării în faţa faptului împlinit, obligând-o să confirme noua conducere. S-a amestecat în problemele succesiunii la tron, după asasinarea lui Ştefan, la 1 septembrie 1552, sprijinind pe boierul Joldea, fost mare comis. Doamna Elena Rareş a ctitorit mai multe lăcaşe de cult – bisericile Sf. Gheorghe (1551) şi Uspensia (1552), în Botoşani (târg cu care avea legături speciale, vama fiind apanajul ei personal) sau Sfânta Înviere (1551), în Suceava, pe a cărei pisanie stă scris: „Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, a început acest hram în numele Învierii lui Hristos, L-a făcut şi isprăvit Elena Doamna lui Petru Voievod, fiica lui Ioan Despot, pentru sufletul Domnului ei, Petru Voievod, şi pentru sine, în anul 7059 [1551], luna ianuarie 15 zile”. A murit executată din porunca ginerelui său, Alexandru Lăpuşneanu (1552–1561, 1564–1568), pentru organizarea unui complot ce viza urcarea pe tron a lui Constantin, cel de-al treilea fiu; „a pus de au sugrumat pe bătrâna soţie a lui Petru voievod” (Cronicile moldo-polone). A fost înmormântată în biserica Mănăstirii Probota, ctitoria soţului său, pe piatra de mormânt scrie cu slove: „Această groapă e a roabei lui Dumnezeu Elina, doamna lui Petru Voievod, fiica lui Despot ţarul, care s-a strămutat în acest lăcaş şi în veşnicele lăcaşuri, Veşnica ei pomenire. 7…”.

 

BISERICA USPENIA DIN BOTOŞANI

BISERICA SF. GHEORGHE DIN BOTOŞANI

Fişa se regăseşte în Enciclopedia personalităţilor feminine din România, coord. George Marcu, cuvânt înainte acad. Marius Sala, lucrare publicată de Editura Meronia, Bucureşti, 2012.

 

http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2203239343?profile=original

 

http://www.protv.ro/video/omul-care-aduce-cartea_322_george-marcu-r...

 http://www.youtube.com/watch?v=xEiVypqoJrE

Vizualizări: 927

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de caterina scarlet pe August 12, 2012 la 9:23am

îi răspund domnului Petrișor:pentru cei de azi locul este  la o ERATĂ.

Comentariu publicat de Ionel Petrisor pe August 11, 2012 la 3:07pm

       O tara, un popor cu o istorie de neuitat si de reamintit prin astfel de scrieri macar! Poate ce-i de astazi in varful piramidei politice actuale vor fi in stare sa faca si ei ceva de seama spre a le ramane de scris ca istorie!

Comentariu publicat de Adrian Scrimint pe August 11, 2012 la 10:58am

Captivantă enumerare. Întotdeauna m-au interesat dezvăluirile istoriei. E bine de ştiut. Vag, ştiam ceva de execuţia acestei doamne, vă mulţumesc pentru înprospătarea memoriei!!!

Comentariu publicat de IUGA NICOLAE pe August 10, 2012 la 9:54pm

                  Multumesc frumos si apreciez de fiecare data asemenea postari. Felicitari si succes in continuare.

Comentariu publicat de Petru Solonaru pe August 10, 2012 la 9:26pm

Mulţumiri pentru aletheizare!

Comentariu publicat de Victoria Stoian pe August 10, 2012 la 9:24pm

Mulţumiri!

Comentariu publicat de Irina Lucia Mihalca pe August 9, 2012 la 12:45am

Felicitari pentru aceste file ale istoriei readuse in atentia noastra!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor