DOAMNE ŞI DOMNIŢE ALE ROMÂNILOR: XIV. DOAMNIŢA RUXANDRA, FIICA LUI VASILE LUPU

Domniţa Ruxandra [Roxandra] (n. p. 1632, Iaşi – d. 1686, Cetatea Neamţ). Fiica domnului Moldovei Vasile Lupu (1634–1653) şi a Doamnei Tudosca. Primeşte o educaţie aleasă – cunoştea limbile greacă, latină, polonă, turcă (învăţată în perioada captivităţii la Constanti­ nopol) şi rusă (asimilată în timpul şederii ei în Ucraina) –, fiind pregătită, ca orice fiică de domn, pentru o alianţă matrimonială care să întărească poziţia tatălui ei. La vârsta de 9 ani a fost logodită cu dragomanul Veneţiei la Constantinopol, logodnă nefinalizată însă printr-o căsătorie. După nunta surorii sale, Maria, la cererea expresă a sultanului, domnul o trimite la Constanti­ nopol pe 12 iulie 1645 (eveniment cunoscut din raportul misionarului Laineri către ducele de Modena din 14 iulie 1645 şi din raportul bailului veneţian Giovanni Tiepolo din capitala otomană), fapt deosebit de supărător pentru tatăl ei, care condamnă, în acea zi, mai mulţi oameni la pedeapsa capitală (Nicolae Iorga). Se va întoarce în august 1649, după ce Vasile Lupu îl convinge pe sultan de totala sa supunere. Spre sfârşitul anului 1646 domnul a încheiat tratative cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rákóczy I, în vederea căsătoriei Domniţei Ruxandra cu fiul acestuia, Sigismund. Evenimentul mult aşteptat nu poate avea loc deoarece domnul nu este de acord să-l trimită pe Ştefăniţă în locul domniţei, ostatică în Imperiul Otoman. Revenită la Iaşi, se confruntă cu o altă problemă. Bogdan Hmelniţki, hatmanul cazacilor zaporojeni, ameninţă cu invazia dacă domnul nu este de acord cu căsătoria Ruxandrei cu fiul său Timuş. Acesta a cedat în faţa pericolului iminent şi a început pregătirile de nuntă. Cununia celor doi s-a înfăptuit în cursul aceluiaşi an, pe 4 august, la Iaşi. După căderea lui Timuş Hmelniţki în luptă, la 15 septembrie 1653, Domniţa Ruxandra s-a stabilit mai întâi la Raşkov, apoi la Subote, lângă Cehrin, în Ucraina. Aici a primit mai multe scrisori de la tatăl ei, închis la Constantinopol, şi de la fratele ei, Ştefăniţă, domn al Moldovei, care îi cer să se întoarcă în Moldova. Domniţa Ruxandra se va întoarce însă abia în 1666, aşezându-se pe moşia Deleni, din ţinutul Hârlău, până în anul 1673. În 1683 se găsea la Iaşi, iar în toamna anului 1686 se refugiase din faţa polonilor, conduşi de regele Jan Sobieski, în Cetatea Neamţ. Cetatea este atacată şi jefuită de un grup de cazaci zaporojeni. Printre cei ucişi este şi Domniţa Ruxandra, episod relatat într-o scrisoare a patriarhului Iacob al Constantino­ polului, din 20 aprilie 1689: „viind craiul leşesc pen ţara Moldovei lovit-au o seamă de cazaci la cetatea Neamţului şi fiind acolo închisă domniţa Ruxandra, dobândit-au cazacii cetatea şi au luat toată avuţia doamnei Ruxandra, şi i-au tăiat şi capul”, scena fiind prezentată plastic şi de cronicarul Nicolae Costin: „aflat-au pre doamna Ruxandra, fata lui Vasilie Vodă, pre care o au ţinut-o în Cetatea Neamţu şi cu multe munci au muncit-o pentru avuţie, pre urmă i-au tăiat capul pe pragu cu toporu”. Chipul ei a fost pictat în tablourile votive din biserica Mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi şi de la Mănăstirea Golia, alături de ceilalţi membri ai familiei. Viaţa acestei domniţe a constituit sursa de inspiraţie pentru mai mulţi autori: Gh. Asachi, Ruxandra doamna (nuvelă), B.P. Hasdeu, Doamna Ruxandra (dramă), N. Gane, Domniţa Ruxandra (nuvelă) şi un capitol special în Trecute vieţi de doamne şi domniţe, Domniţele lui Vasile Lupu, Mihail Sadoveanu, Nunta domniţei Ruxandra (roman), 1934, D.R. Herz, Domniţa Ruxandra (dramă în versuri) şi Elvira Bogdan, Domniţa Ruxandra, 1969, Le Grand amour de la Princesse Rouxandra, 1977.

 

 

Fişa se regăseşte în Enciclopedia personalităţilor feminine din România, coord. George Marcu, cuvânt înainte acad. Marius Sala, lucrare publicată de Editura Meronia, Bucureşti, 2012.

 

http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2203239343?profile=original

http://www.protv.ro/video/omul-care-aduce-cartea_322_george-marcu-r...

 http://www.youtube.com/watch?v=xEiVypqoJrE

Vizualizări: 4105

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor