DOAMNE ŞI DOMNIŢE ALE ROMÂNILOR: XIX. "DOAMNA" TUDORA, MAMA LUI MIHAI VITEAZUL

„Doamna” Tudora [Teodora] (n. prima jumătate a sec. XVI – d. între 10 sept. 1605 sau 1/11 sept. 1606, Mănăstirea Cozia). Mama lui Mihai Viteazul (1593–1601). Negustoreasă (sau cârciumăreasă) în Târgul de Floci (port comercial la vărsarea Ialomiţei în Dunăre), o femeie săracă, „vânzătoare de rachiu”, după cum afirma cronicarul ungur I.Szamoskozy, sora lui Iane Epirotul (ban al Craiovei şi capuchehaie la Constantinopol), a fost probabil una dintre iubitele lui Pătraşcu cel Bun (1554–1557), după cum afirma fiul său în documentele oficiale, el considerându-se fiul natural al acestuia. Din legătura cu acesta s-a născut Mihai (1557 sau 1558). Primeşte mai multe moşii de la fiul său, printre care satele Studina Mesteacăi, Studiniţa Barbului, Cruşovul, Frăsinetul din câmp şi Studiniţa lui Hamei, cu toate hotarele lor (doc. din 27 septembrie 1597), pe care le va dărui, la rândul ei, unor lăcaşe de cult şi familiei. În toate documentele emise de cancelaria lui Mihai I, apare cu titulatura de „doamna Teodora”. După tragica moarte a lui Mihai Viteazul şi după exilul Doamnei Stanca şi a copiilor ei, Tudora s-a călugărit la Cozia, un loc de linişte şi de pază pentru cei necăjiţi sau prigoniţi: „Eu, … călugăriţa Teofana, muma răposatului Mihail voevoda din Ţeara Românească, vieţuit-am viaţa ceştii lumi deşartă… şi înşelătoare… şi am petrecut lumeaşte destul, în tot chipul în viaţa mea, până ajunsu şi la neputinţa bătrâneaţelor meale şi la slăbiciunea mea, în sfânta mânăstire, în Cozia la lăcuinţa sfintei troiţe şi la răpausul răposatului Mircea voevoda. Şi trăiiu de ajunsu şi luaiiu şi sfântul cin călugăresc derept plângerea păcatelor meale”. A dăruit acestei mănăstiri două sate din jud. Romanaţi, Frăsinet şi Studiniţa, pentru sufletul ei şi al lui Mihai, danie întărită şi de Doamna Stanca, în noiembrie 1602, când şi-a vizitat soacra. La începutul anului 1604, i-a trimis lui Nicolae Pătraşcu, nepotul său, mai multe daruri care să-l scoată din starea de sărăcie în care se zbătea, dar acestea au fost prădate pe drum, fiind foarte greu recuperate. Această „fostă cârciumăreasă, ibovnică domnească, fugară, pribeagă, doamnă, călugăriţă” (C. Gane), a fost înmormântată în pronaosul bisericii Mănăstirii Cozia, piatra de mormânt, cu panegiricul „aici odihneşte călugăriţa Teofana, muma răposatului Mihai Voievod”, pusă de nepoata ei, Florica şi în numele lui Nicolae, datând din 7114 (1605 sau 1606).

Fişa se regăseşte în Enciclopedia personalităţilor feminine din România, coord. George Marcu, cuvânt înainte acad. Marius Sala, lucrare publicată de Editura Meronia, Bucureşti, 2012.

 

http://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/2203239343?profile=original

 

http://www.protv.ro/video/omul-care-aduce-cartea_322_george-marcu-r...

 http://www.youtube.com/watch?v=xEiVypqoJrE

Vizualizări: 539

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Moldovan V. Dorin pe Iunie 8, 2013 la 4:23pm

Multumim.

Trebuie sa stim cat mai multe din istoria noastra.

Comentariu publicat de IUGA NICOLAE pe Iunie 8, 2013 la 3:17pm

                   Extraordinar ! Multumesc frumos.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor