DOINA DE JALE, compozitor și interpret GHEORGHE ZAMFIR (patrea aI-a)

 

DOINA DE JALE

Gheorghe Zamfir preamărind pe Eminescu

 

      15  Iunie 2014, 125 de ani de când Mihai Eminescu s-a ridicat la ceruri pentru dumnezeire, a avut loc la Ateneul Român spectacol omagial „ÎNCHINAREA LA LUCEAFĂR” , organizat cu sprijinul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, în parteneriat cu Fundația Dignitas, Fundația Alistar, Fundația Internațională „Eminescu” și Muzeul Literaturii Române, unde am avut ocazia să ascult artiști de mare valoare: Gheorghe Zamfir, ambasadorul României pe cele cinci continente ale Terrei (care a făcut cunoscută muzica românească cu fermecătorul său nai inițiatic), pianist-organistul Nicolae Licareț, soprana Rodica Anghelescu, Viorel Vișan, Eusebiu Ștefănescu, Maria Gheorghiu, Dan Puric.

Trebuie să afirm că întregul spectacol a fost un regal, iar oamenii din sală au aplaudat frenetc, la scenă deschisă, pe toți interpreții care au dat dovadă de o mare iubire pentru Voievodul Limbii Românești, poetul fără de pereche - Mihai Eminescu, prilej fericit pentru mine ca să le aduc felicitări cordiale, mulțumiri și admirația unui îndrăgostit de lirica eminesciană.

În acest eseu voi face cunoscută publicului, iubitor de muzică și frumos, celebra „DOINĂ DE JALE” - compozitor și interpret maestrul Gheorghe Zamfir, cu nimic mai prejos față de legendarul Pan din Greciei antică  (inventatorul instrumentul muzical syrinx (naiul)  cu care cânta  melodii celeste zeităților din Olimp. Apariția maestrului Gheorghe Zamfir a fost ca o revărsare de lumină primăvăratică ce încălzește câmpia și florile trezite la viță și inimile admiratorilor. Un val de bucurie imensă a cuprins  pe toți spectatorii care-l aplaudau și-l ovaționau cu o imensă bucurie. Când s-au auzit primele acorduri date de orgă, magicianul sunetelor, Gheorghe Zamfir, care-și fixase naiul ca pe o sfântă cruce în dreptul frunții, a privit extaziat  la  Mihai Eminescu, Veronica Micle și Ion Creangă (imagimea alăturată). A  înclinat capul ușor, (omagiu fierbinte trimis Luceafărului), apoi a sărutat tuburile naiului cu gingășia  lui Apollo din vechime (fiul lui Zeus tatăl) protectorul poeziei și muzicii. Din naiul sfânt au  început să picure note fermecate, mărgăritare strălucitoare, răspândindu-se în eter ca un dulce fior pe care-l simte românul năpădit  de  gânduri, când se  află  singurel... între cer și pământ,

 

căci numai cântecul îl mai ține în viață și-i dă speranță în viitor.

          Ascultând „Doina de jale” las aleanul să mă fure prin codrii umbroși, cobor în poiene smălțuite de razele reginei nopții, ies în câmpie și-i văd pe harnicii țărani cum brăzdează pământul sub care aruncă sămânță roditoiare pentru pâinea noastră cea de toate zilele. Din depărtare se aude ciripitul păsărelelor care aduc dor nesecat al celui ce trudește să se înfrățeacă pentru vecie cu natura, să cânte în răsărit de soare melodii de suflet.

          Doina, creație magnifică a poporului român (Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin.), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu,  de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă: ”Mare și puternic ești Dumnezeul meu!”

Apoi reveneam la firul poveștilor, atent să nu care cumva să-mi scape vreun amănunt din ceea ce făceau eroii, căci de cele mai multe ori îi însoțeam pe dragii mei haiduci: Iancu Jianu, Pintea Viteazul, Gruia lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor ce-și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: ”Frunzuliță de-avrămeasă, dragi haiduci, iarna se lasă..., e timpul, mergeți pe-acasă! Noi am merge, drag ne este de copii și de neveste, de părinți, surori și frați, dar ne-așteaptă înarmați, liftele păgânilor, dușmanii românilor”.

          Ascultând și lăcrimând cu cel sfânt nai, vrăjit și dumnezeit... am să descriu panoramic magnifica creație, ”Doina de jale” în episoade distincte, așa cum o vede maestrul Gheorghe Zamfir, care adesea mi-a spus: „DOINA, regină peste regine! mi-a fost ca o bună MAMĂ în toți anii de pribegie... petrecuți în străinătate, când am vărsat o fântână de lacrimi amare, dar am trăit  cu trupul și sufletul tot în plaiul patriei, alături de românii mei dragi Ea m-a sfătuit să nu-mi pierd credința în puterea Mântuitorului nostru, IISUS CRISTOS, să lupt cu toată puterea ființei și a minții mele, ca Adevărul să fie scos din apele murdare în care-l îngropaseră fariseii comuniști, să dau omenirii nestemate din folclorul nostru, să nu preget niciodată în a curăți „Grădina Maicii Domnului” de buruienile răului.”

Vizualizări: 81

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2021   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor