Noaptea și ziua întruna

mi se tot scurg pe trup

iar copacii îmi sorb umbra

în lacom foșnet mut

Se-ntorc iar ochii minții

acolo unde vor

și-n patul meu de patimi

doar tîmplele mă dor

Douăsprezece nopți de-acuma

mă învelii cu ochii tăi

și în cuvîntul fără straie

ce îl tot sorb și mi-l tot bei…

Vizualizări: 22

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor