DĂ-TE JOS IMEDIAT!
By Dr. Dorel Schor

Ioel Fiselovici avea câţiva muşterii în măcelărie când madam Gurnist intra gâfâind, transpirată şi cu sufletul la gură:

- Domnu' Ioel, lasa dracului totul şi da fugă acasă ca e nenorocire. Jean al matale s-a urcat pe acoperiş şi zice că se omoară! Aşa un băiat de nici douăzeci de ani şi zice că se omoară!

Măcelarul rămase o clipă că pălit în moalele capului, apoi înfipse cuţitul cel mare într-o pulpă de berbec şi, ştergându-şi mâinile de şorţ, începu să alerge spre casă. Adică, câteva blocuri mai încolo...
Cu toate că era o oră neinteresantă, aşa cam pe la zece dimineaţa, în faţa casei se adunaseră o mulţime de tinere gospodine cu copii mici şi câteva gravide care lingeau îngheţată şi se uitau curioase spre acoperiş. Câţiva lucrători şi şoferul de la lactate căscau gura şi ei la Jean, un flăcău şaten cu mustăcioara blondă, care stătea liniştit pe casă.

- Dă-te jos imediat! strigă de cum se apropie Ioel Fiselovici. Ţi-ai pierdut minţile? Ce, vrei să cazi de la etajul opt?

- Ei şi? răspunse moale Jean. Tot am să mor...

- Dă-te jos că altfel vin la tine. Praf te fac!

- Şi ce? spuse băiatul cu voce mică. Dacă mă arunc, nu mă fac praf?

- Mă, eu vin la tine. Acuma vin!

- Până să vii, eu mă spânzur, răspunse Jean.

- De ce, mai Jenica? De ce?

- De antenă de la televiziune...

- Nu fii prost. Antena e centrală, e a blocului. Vrei tu să spună vecinii ca Ioel Fiselovici a crescut un măgar? Că le-a stricat antena?

- Şi ce-mi pasă? Eu tot mor.

- Dar la mine nu te gândeşti? La maică-ta nu te gândeşti? La ce o să spună lumea, nu te gândeşti? La sora ta cea mică, când o fi să se mărite, nu te gândeşti?

- Dar ce, voi vă gândiţi la mine?

- Ia auzi vorba... Dar eu pentru cine muncesc? Nu ai tu un trai bun? Nu te-am trimis în Creta pe şapte zile, unde neam de neamul tău n-a fost? Nu ţi-am cumpărat o maşină mică la mână două? Nu ai tu patru perechi de blugi cu nasturi şi fermoare, rupţi la genunchi cum ai vrut ? Şi măcelăria a cui o să fie? Nu a ta?

- Ce folos, spuse Jean, dacă sunt nefericit...

- De ce să fii nefericit, mai nefericitule? Ce-ţi lipseşte? Vrei să mergi la discotecă? Du-te! Vrei aifon, sau smartofon, cum îi zice? Promit că-ţi iau! Ce mai vrei?

- Vreau, spuse Jean, să mă însor cu cine vreau eu.

- Asta nu! strigă Ioel Fiselovici. Cu fufa aia?

- Da.

- Păi, nu are nici şapte clase!

- Nu-mi pasă.

- Şi e grasă!

- Mie-mi place.

- Şi taică-su e un pârlit de funcţionar cu o leafă amărâtă.

- Ei şi?

- Şi nici nu are vechime...

- Nu contează!

- O iei tu aşa, pe contul tău?

- Da...

- Atunci n-ai decât. Dă-te jos şi însoară-te.

- Promiţi?

- Am spus? Am spus. Ce să mai promit? Treaba ta. Dă-te jos.
Jean cobora de pe acoperiş. Ioel Fiselovici se întoarse la măcelărie. Mamele cu copii se risipiră, gravidele terminară de lins îngheţată, lucrătorii şi şoferul îşi aprinseră câte o ţigară.

- Ce s-a întâmplat? întrebară întârziaţii.

- Beee, veni răspunsul dezamăgit. Până la urmă nu s-a întâmplat nimic. Am pierdut vremea degeaba.

                      DOREL SCHOR
   

Vizualizări: 167

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Viorel Croitoru pe Aprilie 19, 2015 la 9:17pm

Idei pentru tineri care nu reușesc să obțină acordul părinților... Glumesc!

Poveste captivantă, scurtă, dar plină de ”miez”. Felicitări, mi-a plăcut!

Comentariu publicat de Simona Antonescu pe Aprilie 19, 2015 la 9:57am

Domnule Schor, mi-a plăcut! Scurt, concis, veridicşi cu final delicios. Felicitări!

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor