văd sub pleoape şi în frunze
gîndul tău care iese pe ascuns din
zidurile crăpate ale tăcerii
a venit şi suferinţa ei
cînd gura se usucă
şi buzele se lipesc pe cer.

privirea mi-e dusă după o pădure de tei
din care picură cald căutarea
dincolo de bine şi de rău
eşti tu, tată
absenţa ta nu e blîndă
tăcerea e iubire amară
tîrziu am găsit însemnările tale
pe inima suspendată din camera mea.

să nu scoţi nici un suspin..

Vizualizări: 28

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor