Când drumul meu spre fericire
este prea scurt sau prea pietros
văd clipele... O ispitire
mă împresoară dureros.
Când drumul meu spre fericire
are doar gropi și e pustiu
îmi amintesc acea trăire
care mă face să mai scriu.
Când drumul meu spre fericire
trece pe lângă vise noi
mă bântuie acea iubire
ce nu-i în unu, ci în doi.
E drumul meu spre fericire.
Nu se-alterează! Nu s-a stins!
De iad sau rai a mea trăire
o clipă aripa și-a prins.

Vizualizări: 37

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de zadic ioana pe Septembrie 21, 2018 la 2:16am

Draga Agafia Dragan, multumesc pentru trecere.

Comentariu publicat de zadic ioana pe Septembrie 21, 2018 la 2:15am

editura karograf, multumesc pentru popas.

Comentariu publicat de zadic ioana pe Septembrie 11, 2018 la 7:54am

Draga Ade Senchiu, multumesc pentru popasul facut!

Comentariu publicat de zadic ioana pe Septembrie 10, 2018 la 8:23pm

Draga Mihai Stefan Arsene, multumesc pentru popas!

Comentariu publicat de zadic ioana pe Septembrie 10, 2018 la 8:22pm

Draga Nutule, multumesc pentru recitire!

Comentariu publicat de Ioan Grigoraș pe Septembrie 10, 2018 la 6:56am

recitit cu drag...

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor