e soare străinule un aşa soare

se frig vrăbii prostuţe pe sârme de telegraf

asta se întâmplă şi în memoria mea cu tine

 

le vor strânge măturătorii înspre dimineaţă

şi cine mai ştie ce va spune presa

şi vor veni altele

 

fiecare înnebuneşte cum poate

chinezii îşi fac tatuaje pe inimi

eu îţi scriu

 

după cum îţi spuneam e un aşa soare

se descompun lumi şi iubiri

căluţii de mare se fac nisipuri

 

de parcă fiul nostru jucând şah

în sângele meu se mai poartă războaie

tu ce mai faci străinule

Vizualizări: 59

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de silvia caloianu pe Iulie 11, 2011 la 6:58pm
Va multumesc mult de trecere si semn. Conteaza.
Comentariu publicat de Sânziana Batişte pe Iulie 11, 2011 la 3:00pm

"Fiecare înnebuneşte cum poate..." Versul îmi aminteşte de  Hokusai cel ce s-a autodenumit "nebun după pictură".

E o nebunie ce se întâmplă şi în memoria noastră, uneori ("se frig vrăbii prostuţe pe sârme de telegraf"), şi-n războaiele ce se mai poartă...

Cât despre scrierea versurilor, ce să mai zic...

Ca întotdeauna, e ceva greu de definit, un "frison" liric aparte, în poezia d-voastră.

 

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor