Eşti tristă ca o capcană de păsări cântătoare

Eşti tristă ca o capcană de păsări cântătoare

 

 

Eşti tristă ca o capcană de păsări cântătoare

şi trupurile noastre ies noaptea ca din mare

 

tu mereu eşti nepermis de frumoasă

pădurea se gândeşte să dea buzna în casă

 

doar lacrimile mamei ne mai aşteaptă-n gări

şi visurile ard ca nişte lumânări

 

trec singur printre luturi fără fund

şi păsări speriate în mine se ascund

 

acum rănile noastre sunt dureros de departe

lumina tolănită în iarbă mai citeşte o carte

 

şi iarăşi ne plesneşte o toamnă peste gură

vai plânsul mamei mele e-un fel de arătură

 

Rodian Drăgoi

Vizualizări: 283

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Mihaela Popa pe August 13, 2013 la 9:33pm

plin de sensibilitate...

admiraţie!

Comentariu publicat de Anca-Doina Sîrghie pe August 11, 2013 la 8:13am

Cele câteva imagini de mare sensibilitate nu devin o adevărată poezie din cauza rimei căutate, care risipește emoția, în loc să o potențeze. Reia imaginile în alte plămădiri, mai coerente ca idee poetică. Sper să-ți folosească sinceritatea acestui sfat.

Comentariu publicat de Rodian Drăgoi pe August 10, 2013 la 8:57pm

Mă bucur, Iuga Nicolae.

Mulţumesc!

Comentariu publicat de Rodian Drăgoi pe August 10, 2013 la 8:56pm

Multe mulţumiri, Vizireanu Fulvia!

O seară excelentă!

Comentariu publicat de Rodian Drăgoi pe August 10, 2013 la 8:53pm

Mulţumesc frumos, Halas Elena Dorina!

O seară minunată!

Comentariu publicat de Rodian Drăgoi pe August 10, 2013 la 8:50pm

mulţumesc mult, dle Ion Untaru!

o seară frumoasă!

Comentariu publicat de IUGA NICOLAE pe August 10, 2013 la 5:54pm

                 Citit si placut.

Comentariu publicat de HALAS ELENA DORINA pe August 10, 2013 la 2:11pm

,,acum rănile noastre sunt dureros de departe

lumina tolănită în iarbă mai citeşte o carte"
Frumos si nostalgic .Felicitari !

Comentariu publicat de Ion Untaru pe August 10, 2013 la 2:08pm

 

tu mereu eşti nepermis de frumoasă

pădurea se gândeşte să dea buzna în casă

- veşnica nostalgie a unui ideal pe care ştim că nu-l vom atinge.

trec singur printre luturi fără fund

şi păsări speriate în mine se ascund

 - foarte frumos spus - felicitări.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor